La 31 decembrie când în provincia Wuhan se raporta primul focar de coronavirus, nimeni sau aproape nimeni nu a luat în seamă semnalele de alertă venite din China. Ca în întreaga lume, la București, preocuparea era, mai degrabă, pentru scenariile politice ale anticipatelor, iar ceea ce ulterior avea să fie pandemia care a închis lumea pentru câteva luni era tratată ca o simplă răceală. În 26 februarie, când în România se înregistra primul caz de infecție cu Sars -CoV-2, președintele Klaus Iohannis îl desemna premier pe Floin Cîțu, făcând un pas mare către anticipate. Planul a picat rapid însă, în numai două săptămâni România intrând în stare de urgență, cu un Guvern instalat rapid în fața unui pericol pentru care nimeni nu se pregătise.

Miting campanie electoralăFoto: AGERPRES

Despre alegeri, nu s-a mai vorbit o perioadă, iar partidele s-au văzut nevoite să-și schimbe strategia electorală în perspectiva păstrării relevanției pentru un moment, care nici acum nu se știe când va avea loc cu siguranță, în care se vor testa la vot. Totul s-a mutat online, iar Facebook-ul și ZOOM-ul au fost vehiculele comunicării.

Sub amenințarea unui al doilea val de coronavirus, în fața a două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, campaniile nu vor mai la fel cu cele cu care eram obișnuiți, mitingurile de forță vor fi doar amintire cel puțin pentru moment. Comunicarea e acum în online, iar oamenii vor fi interesați mai degrabă de soluțiile la problemele/pericolele imediate. Câștigători vor fi liderii care vor construi sentimentul de încredere.

Miting campanie electorală prezidențiale 2014

A fost România un caz singular în această criză provocată de coronavirus? Cu siguranță, nu.

„Cu câteva săptămâni înainte de atacul din 11 septembrie din New York, CIA a prezentat presedintelui SUA o informare numita "Bin Laden e hotărât să lovească în Statele Unite". Teoretic, așadar, știau ce urmează. Psihologic și organizatoric, însă, nimeni nu a fost pregătit.Nici măcar o informație conform căreia un grup de saudiți solicită lecții de pilotaj fără capitolul de aterizare nu a fost investigată serios”, spune deputatul PNL Ovidiu Raețchi.

De ce? Pentru că aparatele statale și birocrațiile nu au suficientă energie și suficiente resurse pentru a trata serios amenințările noi, atipice, cu care nu sunt obișnuite, fiind prea ocupate oricum cu problemele de zi cu zi.

„Așa era Bin Laden în august 2001 - nimeni nu își imagina cu adevărat cât de periculos este. Așa s-a întâmplat și cu noul coronavirus: semnalele de alarmă au existat, rapoartele au existat, dar birocrațiile din întreaga lume nu mai fuseseră confruntate cu ceva similar și nu a avut o reacție preventivă reală”, spune el.

„Dacă este să fim onești, nimeni nu era pregătit. Nici clasa politică, nici zona de business, nici sistemele de sănătate sau educație. Dar nu este o chestiune care să caracterizeze doar România, haideți să ne uităm la felul în care această criză a surprins marile state ale lumii”, spune și Gabriela Podașcă, de la Pro România.

Că nu era pregătită clasa politică pentru o astfel de criză, au arătat-o și sincopele în decizii și comunicare, sporind incertitudinea populației care se vedea amenințară de două ori. O dată din punct de vedere medical, a doua oară economic.

„PNL a vrut putere, însă nu pentru guvernare. (...) Au vorbit continuu aiurea. Astfel, prim-ministrul spunea un lucru, miniștrii altceva, iar epidemiologii din structura guvernului făceau afirmații cu totul diferite. A fost ca și cum președintele ar fi vrut să facă față acestui haos preluând rolul de comunicator. Această incertitudine a bulversat pe toată lumea”, spune Hegedus Csilla, vicepreședinte UDMR.

Realitățile s-au schimbat, strategiile s-au schimbat și ele

Noile realități au schimbat și strategiile partidelor. Dacă până la momentul Sars-CoV-2 lupta politică avea mize, mai degrabă, în cazul centrelor de comandă ale partidelor, acum accentul s-a mutat în România reală.

„Este limpede că vechile strategii nu mai sunt valabile, pentru că și realitățile s-au schimbat. Avem, vrem sau nu, un prezent în care înca învățăm să trăim. Realitatea noastră zilnică este mult modificată. În condițiile în care mii de oameni și-au pierdut locul de muncă, iar altora le-a fost redus substanțial venitul nu mai putem vorbi de aceleași teme de campanie. Interesul oamenilor, și așa infim, pentru „oferta” politicienilor este de acum încolo și mai redus. Grija noastră majoră în această perioadă trebuie să se îndrepte către protejarea cetățenilor și a intereselor lor. Alte strategii și calcule nu știu dacă își au locul”, este de părere Eugen Tomac, președintele PMP.

„Această coronacriză poate să fie un moment de hotar în strategia politică. Rămânem ancorați în realitatea cetățenilor sau ne întoarcem la bătăliile care au doar mize politice? Va fi o alegere pe care trebuie să o facă fiecare partid în parte”, spune și Gabriela Podașcă, Pro România.

Misiunea nu este ușoară nici pentru cei de la putere, paradigma de raportare la electorat fiind acum total diferită.

„În noua logică, alegerile vor reprezenta un vot de susținere sau de blam pentru modul în care a fost gestionată criza sanitară, criza economică și criza de ordine publică implicate de pandemie”, consideră Ovidiu Raețchi, de la PNL.

Cum vor ajunge mesajele la alegători

Pandemia de coronavirus a schimbat fundamental modul de comunicare al politicienilor cu alegătorii. O campanie electorală tradițională este greu de închipuit în actualele condiții.

„Vechile flyere, broșuri, postere nu mai sunt de actualitate. Și gălețile electorale practicate intens de unii nu mai sunt atât de la îndemână”, spune Eugen Tomac. „Comunicarea în online în această perioadă a funcționat și poate funcționa în continuare”, adaugă el.

Partidele au fost prezente intens în online, și nu doar pentru a-și transmite msajele, ci și pentru a ține legătura cu organizațiile. „Desigur, am făcut asta online, acolo unde eram activi și înainte de coronacriză, însă am suplimentat aparițiile din social-media cu videoconferințe pentru comunicarea internă sau pentru dezbateri cu specialiștii din anumite domenii”, afirmă Gabriela Podașcă.

Distanțarea socială de alegători a avut și o parte bună. Emoția întâlnirilor de partid în care o fotografie sau o strângere de mână a liderului era suficientă, acum aceasta a trebuit întreținută altfel.

Miting campania electorala prezidențiale 2019

Politicienii au organizat sesiuni de întrebări și răspunsuri online scoțându-și în față liderii.

„Președintele Victor Ponta, dar și alți lideri ai partidului au preluat din problemele acestora, și ulterior le-au transformat în proiecte legislative sau le-au prezentat public pentru ca Guvernul să le poată soluționa”, spune Podașcă.

PSD, un partid cu metode tradiționale de comunicare, a devenit și el activ în online.

Miting PSD europarlamentare 2019

„În primul rând am schimbat garnitura de comunicatori, aducând un suflu nou de competență si credibilitate. Apoi suntem atenți în alegerea mixului de media optim pentru fiecare tip de mesaje pe care îl transmitem. Suntem extrem de activi în online, iar în audiovizual răspundem cu promptitudine solicitărilor posturilor”, afirmă Lucian Romașcanu.

„Cei care vor rămâne off-line vor părăsi politica”, crede Varujan Vosganian, de la ALDE. În opinia sa însă, estomparea comunicării directe poate redefeni termenul de carismă. Or, carisma este ceea ce contează în politică cu prisosință. „Pe Facebook omul carismatic nu e cel care se comportă elegant, ci, dimpotrivă, cel care are un comportament mai neelegant, mai surprinzător în sensul generării de perplexitate, mai abrupt”, spune el. „Pe internet nimic nu se poate ascunde, nimic nu se pierde, lupta este mai lipsită de reguli și mai dură. Cei scrupuloși și sfioși vor pierde”, adaugă Vosganian.

Totuși există o problemă. Sunt zone unde internetul nu a pătruns, în unele cazuri, nici televizorul. „Acei oameni nu pot fi ignorați, trebuie să ne preocupăm pentru toți în egală măsură”, spune Eugen Tomac.

„În momentele de amenințare și anxietate oamenii au tendința sa se raporteze masiv la decidenți”

Indiferent de eforturile partidelor de a se adapta în perioada de criză, în astfel de momente vizibilitate au în special partidele care se află la guvernare.

„Din ce am vazut în istorie, în momentele de amenințare și anxietate oamenii au tendința sa se raporteze masiv la decidenți. Opiniile politice devin așadar în mult mai mare măsură pro sau contra putere - fără prea multe nuanțe intermediare. Da, partidele care iau decizii sunt mai urmărite, mai vizibile, mai relevante”, spune liberalul Ovidiu Raețchi.

„Nu se poate vorbi de un monopol informațional, dar se poate vorbi de un avantaj informațional al guvernării”, este de părere și Varujan Vosganian.

Gabriela Podașcă, de la Pro România, este optimită totuși, chiar dacă spune că tentația puterii este de a folosi toate pârghiile pentru un control al media: „Nu cred că există un pericol real de monopol informațional atâta vreme cât avem zona de online și rețelele social-media libere”.

Nici Ionuț Moșteanu de la USR nu crede că notorietatea vedetelor politice TV se va converti în voturi neapărat.

„Am mai trecut prin experiența marginalizării și în 2016 când nu ni se dădea nicio șansă să intrăm în Parlament, dar am intrat cu un rezultat de 9% în ciuda faptului că nu eram răsfățații televiziunilor. Am constat însă că oamenii vor să audă perspective noi și să vadă fețe diferite de prototipul vechiului politician. Și ăsta este un avantaj pentru noi”, explică el.

„Avem nevoie de lideri care au o viziune pentru viitorul țării”

Coronaviroza a schimbat nu doar paradigma de comunicare, ci și așteptările pe care alegătorii le au de la politicieni. Dincolo de imagine, sentimentul pericolului imediat, ieșirea la iveală a problemelor sistemice, acoperite de-a lungul timpului de promisiunile de campanie.

„Pandemia a schimbat fundamental modul cum vor evolua societățile in viitor. Cine, dintre actorii politici, se va adapta cel mai rapid, oferind programe și strategii care să sprijine atât populația cât și mediul de afaceri necesar post-pandemie, acela va avea succes și va putea conduce România intr-o etapă nouă și plină de provocări și neprevăzut”, spune, acum din opoziție, Lucian Romașcanu de la PSD, al cărui partid a fost la putere, sub diferite denumiri, 17 din cei 30 de ani de la Revoluție încoace.

„După coronacriză cetățenii așteaptă de la politicieni alt tip de răspunsuri decât cele primite până acum”, spune Gabrieal Podașcă, de la Pro România, partid care se vrea a fi o alternativă la stânga pesedistă, deși liderul său, Victor Ponta vine din PSD.

Schimbarea establishment politic este soluția pe care o vede și USR, partid ajuns în Parlament cu un dicurs anti-sistem. „Cu oameni competenți, putem să atragem banii europeni și să producem acea schimbare ireversibilă într-un timp relativ scurt. Pentru că și asta e o problemă, pare că tot ce construiești peste zi se dărâmă peste noapte. Noi vrem să facem schimbări durabile”, spune deputatul USR Ionuț Moșteanu.

„Avem nevoie de lideri care au o viziune pentru viitorul țării, care pot colabora cel puțin în acele domenii care trebuie dezvoltate urgent și care nu ar trebui să constituie subiectul unei dezbateri contradictorii. România poate progresa doar dacă nu modifică, în mod constant, proceduri în domenii precum educația, sănătatea sau infrastructura. Desigur, conducerea țării nu este o sarcină pentru o singură persoană. Întotdeauna este nevoie de cei care au suficientă pricepere și experiență în diferite domenii de activitate. Și uneori este nevoie și de colaborare în plan politic, de acorduri de parteneriat clare și care să cuprindă toate domeniile vitale”, spune și Hegedus Csilla de la UDMR.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.