Românii poate vor deveni conștienți de importanța economisirii după această criză. Unii vor învăța că trebuie să aibă economii și în monedă străină, având în vedere că, dacă ne uităm pe evoluția anuală, leul se depreciază. Unii au învățat lecția crizei trecute, pentru că au fost afectați direct. Cei care au trecut ușor peste cealaltă criză și s-au blocat în aceasta, ar putea trage învățăminte. O criză te învață și te responsabilizează. Vă prezentăm o poveste adevărata. Doar numele diferă.

EconomisireFoto: Profimedia Images

Povestea lui Andrei

Andrei avea 22 de ani când a venit criza din 2008. La începutul anului 2010, în ianuarie mai exact, firma la care lucra s-a închis și, pentru că piața muncii a fost afectată, i-a fost greu să-și găsească un loc de muncă.

În 2008 avea un salariu mare, pentru vremea aceea. Aproape 800 de euro/lună. De precizat că atunci cursul leu/euro era altul. De exemplu, prin ianuarie era de 3,5 – 3,7 lei/euro. În 2009 îi crescuse salariul pe la 1.000 euro.

Ce făcea Andrei cu banii?

După ce plătea chiria, el se străduia, fără să înțeleagă nici acum de ce făcea asta, să cheltuie toți banii până la final de lună. Mânca în fiecare zi la restaurant la prânz, uneori seara făcea la fel, săptămânal ieșea în club. La final de lună, în ultima zi, dacă îi mai rămâneau 200-300 lei, se străduia să-i consume pentru că știa că a doua zi primea salariul.

Așa au trecut lunile până când s-a închis firma. Nu a economisit absolut nimic.

Rămas fără loc de muncă, nu și-a mai putut plăti chiria. A avut noroc cu un prieten l-a ajutat. Avea un apartament cu 3 camere și l-a lăsat să ocupe una.

Pentru că nu avea venituri, în final a optat pentru ajutorul de șomaj. Lunile au trecut, dar pentru că știa că nu-și dăduse interesul foarte mult cu munca în trecut, a decis să învețe în toată această perioadă.

Între timp a mers la interviuri, dar a fost respins de fiecare dată. O dată chiar a fost anunțat că a primit job-ul dar când a fost chemat să semneze actele antreprenorii respectivi l-au rugat să muncească câteva luni gratis și apoi decid ei dacă îi dau bani sau îl angajează pentru munca prestată. A refuzat, bineînțeles.

În toată perioada, până în decembrie 2010, când a reușit să se angajeze, a învățat neîntrerupt, pentru că altceva nu avea de făcut, a citit cărți de specialitate pe domeniul său și a încercat să se perfecționeze constant.

Mai târziu, a profitat de programul Prima Casă și s-a mutat în propriul apartament.

Și-a dat seama că abordarea pe care a avut-o înainte de criză nu a fost cea mai bună. Și-a dat seama ce importantă este economisirea și studiul constant. Nu mai consumă banii pe produse care nu-i folosesc cu adevărat. Gândește totul ca o investiție și cum o va folosi în viitor. Până să-și cumpere un telefon scump, acum doi ani, înainte s-a gândit dacă îl va folosi pentru a-i aduce venituri mai mari, dacă îi va simplifica munca. Apoi a luat decizia.

Pentru că a înțeles mai bine valoarea banului, ocazional mai face donații către unele asociații, dar focusul e pe economisit, folosind câteva instrumente financiare din piață. De asemenea, cum vede că leul se depreciază în fiecare an, achiziționează valută constant.

Un prieten e pe cale să învețe importanța economisirii

Un prieten de-al lui Andrei a trecut cu bine prin criza precedentă. Firma la care lucra nu s-a închis. Pentru că simte nevoia să consume cât mai mult, de câțiva ani și-a făcut un card de credit. Nu avea nevoie. Până recent, câștiga un salariu mare și ar fi putut economisi foarte ușor.

Ei bine, face aceeași greșeală pe care Andrei o făcea înainte de criza din 2008, doar că la un nivel superior: consum pe datorie.

A folosit cât de mult a putut cardul de credit. S-a îndatorat, ca exemplu, pentru: 2 imprimante pe care nu le folosește, dar le-a luat că erau la ofertă (în perioade diferite), diverse haine, pe unele nu le-a purtat deloc, produse de mâncare pe care nu le consumă (expiră și aruncă constant mâncare), telefoane noi, vacanțe și altele.

Acum, de când cu criza coronavirusului și anunțul antreprenorului că s-ar putea să nu mai poată continua activitatea, că se va închide, a început să se panicheze. În mod ciudat ... din panică tot spre consum s-a îndreptat.

Nu a pus niciun ban deoparte și este în continuare pe datorie. Aceasta crește, e chiar foarte aproape de limita cardului. Dacă se va închide firma, poate că va învăța ce importantă este economisirea. Andrei îi mai spune că ar trebui să fie mai cumpătată, dar replica e mereu: Da, lasă, ce știi tu. Eu fac ce vreau cu banii mei!

Situația rudei lui Andrei amintește de o melodie din serialul Family Guy

Economii pentru vremuri tulburi

Dacă ne uităm la datele BNR, da, economisirea a crescut. În 2009, de exemplu, depozitele în lei ale populației însumau 59,1 miliarde lei, iar cele în valută 38,1 miliarde lei. În martie 2020, cele în lei erau de 133,4 miliarde lei, iar cele în valută 97,4 miliarde lei.

  • *datele sunt din rapoartele indicatorilor monetari de la BNR

Totuși, problema e că doar unii economisesc.

Potrivit unei cercetări IRES, jumătate dintre români (51%) nu au economii pentru a face față crizelor posibile. Poate că unii dintre ei au avut salarii mici și nu au avut de unde să economisească. Dar mai sunt și persoane care pot, dar nu o fac. Vezi prietenul lui Andrei.

De asemenea, 41% dintre români au unele economii care le pot asigura o supraviețuire decentă, dar doar cel mult 2 luni. 28% spun că au pentru 3-4 luni. Restul spun că au peste.

Efectele crizei medicale se vor vedea în economie după ce se mai elimină din restricții.

Conform unui document al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), epuizarea resurselor financiare acumulate ale familiilor este un fapt îngrijorător. Nivelul acumulării de resurse financiare era redus și înainte de criză, din cauza veniturilor scăzute.

Ele riscă acum să fie rapid epuizate.

Mulți vor fi afectați dacă economia nu-și revine așa cum speră autoritățile. Probabil ne vom trezi cu o inflație în creștere, un leu depreciat. Viața devine mai scumpă.

Este așteptată o depreciere a leului în raport cu euro chiar de autorități. Într-un document al Ministerului Finanțelor scrie:

„În condițiile în care se estimează o contracție a economiei de circa 1,9%, o depreciere a monedei naționale față de euro, principala valută în care este denominată datoria publică și un deficit calculat conform metodologiei UE de peste 3% din PIB, datorită efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2...”

Cuvintele „o depreciere a monedei naționale față de euro” atrag atenția. Cei care au economii în lei poate ar trebui să se îndrepte spre alte monede.

După această criză mulți vor învăța că trebuie să economisească. De asemenea, vor înțelege că este bine să aibă bani și în monedă străină. Viziunea se poate schimba de la ziua de mâine, la cea de poimâine și la cea de peste 10 ani sau peste. Crize vor mai veni. Trebuie doar să fii pregătit.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.