#izolatidarimpreuna

Izolare socială și comportamente neobișnuite. Andreea Chiru-Maga: Frica este contagioasă/Să fim responsabili și raționali și să nu cumpărăm produse în exces sau care nu ne sunt necesare

de R.F     HotNews.ro
Vineri, 20 martie 2020, 19:13 Izolați, dar împreună


Andreea Chiru Maga
Foto: Arhiva personala
​IZOLATI, DAR IMPREUNA Suntem fiecare la casa lui, izolați, deși suntem ființe sociale. Frica este contagioasă și pentru asta nu avem nevoie de contact direct. Putem avea comportamente neobișnuite, negative. Însă, putem să ne sprijinim unii pe ceilalți în această perioadă. Andreea Chiru-Maga, psihoterapeut si psiholog clinician, ne explică de unde vin temerile noastre și cum putem să rămânem conectați cu ceilalți, chiar dacă fiecare stă în casa lui.

Ce efecte are distanțarea socială și izolarea asupra psihicului nostru? Ne comportăm diferit, neobișnuit? Avem atitudini diferite?



Cu toții ne dorim din când în când să fim singuri, însă izolarea ne poate afecta mult atât fizic (cardiovascular, hormonal, creșterea în greutate), cât și mintal și în viața de zi cu zi (modificarea paternului de somn, modificarea atenției, schimbarea alimentației, fumat excesiv, nevoia de a mânca mult și des, pierderea noțiunii timpului).

În ceea ce privește efectele mintale, imaginați-vă că izolarea în penitenciare reprezenta forma cea mai aspră de pedeapsă. În urma izolării, a deprivarii senzoriale, persoanele încarcerate căutau stimuli senzoriali, ajungeau să cante, să facă gălăgie, vorbeau, însă după o perioadă de timp ajungeau să aibă atacuri de panica, tulburari de anxietate, emoții extreme, paranoia, gânduri obsesive, halucinații vizuale sau tactile (de exemplu, în filmul Cast Away, personajul naufragiat interpretat de Tom Hanks a personalizat o minge).

Ce se întâmplă în creier când suntem izolați/Cum este afectat comportamentul



Creierul este obișnuit să lucreze în paternuri zi de zi cu o cantitate mare de informații, de stimuli senzoriali, precum cei vizuali, aditivi. Atunci când el primește mai puțină informație în urma izolarii, trebuie să se adapteze și să formeze paternuri noi, care sunt foarte ușor influențate si de starea noastră emoțională. Tindem să dăm mult sens informațiilor prin prisma modului în care ele ne fac să ne simțim.

Asociem experiențele emoționale cu modul în care ajungem să ne raportăm la ele. De exemplu:
  • când o persoană îmi displace (emoție), aleg să nu intru în contact cu ea (comportament);
  • când imi este frică că o să mă îmbolnăvesc (emoție), aleg să cumpăr multe medicamente din farmacie (comportament);
  • când aflu de la știri că magazinele se golesc (emoție), merg să îmi cumpăr alimente ca să nu rămân fără mâncare (comportament).

Astfel că izolarea asociată cu contextul pandemiei din multe puncte de vedere poate activa emoții negative, iar în urma lor putem dezvolta comportamente de siguranță și evident multe pot fi iraționale.

Însă în contextul actual, izolarea este foarte diferită, având in vedere că suntem în propriile case înconjurați de foarte mulți stimuli, precum: acces la internet, telefoane, laptopuri, jocuri, mâncare, televizor.

Suntem o societate "băgată în priză", iar aspectul cel mai important în ceea ce privește izolarea depinde de percepția noastră asupra izolării și cum alegem în urma acestei percepții să ne raportăm la ea.

Putem să ne raportăm pozitiv la izolare?



O perspectivă pozitivă asupra izolării ne poate ajuta să avem o stare emoțională mult mai bună (când stau în casă mă conectez mai mult cu familia mea, am timp să fac mai multe lucruri pentru mine s.a) sau să ne trasăm obiective constructive ca să ne ținem mintea ocupată (să fac ordine, să citesc/văd /ascult ce nu am avut timp până acum s.a). Stabilirea unui program zilnic, de asemenea, ne poate ajuta.

Suntem ființe sociale și sistemele noastre psihologice de multe ori sunt conectate la o rețea socială. Această rețea socială poate fi bogată în anumite perioade de vârstă, însă s-a demonstrat că, cu cât îmbătrânim, această rețea se micșorează. Nu întâmplător ratele de depresie cele mai mari se regăsesc în perioada adolescenței și în perioada senectuții, deoarece în acele perioade avem cele mai mari nevoi de conexiune cu alte persoane. Un exemplu nefericit este cel al orfanilor români din anii 90, care au fost deprivați de contact social încă de la naștere și au rămas cu intarziere semnificativă în dezvoltarea socio-emotionala.

În contextul pandemiei, depinde în ce mod este făcută izolarea la domiciliu, dacă suntem singuri sau înconjurați de oameni. Persoanele singure sau cele care sunt in companii inconfortabile, toxice sau abuzive pot resimți mai puternic izolarea. Pentru unele persoane, izolarea poate fi o idee excepțională, în timp ce pentru alte persoane poate reprezenta o sursă mare de stres.

Putem ajunge la atacuri de panică, anxietate?



În aceasta perioadă se pot activa atacuri de panica, anxietate, comportamente obsesive sau depresie. Cu siguranță percepția pe care o avem asupra izolării ne poate influența starea emoțională. Frica este cunoscută ca o reacție emoțională, comportamentală și fiziologică de reglare la amenințările percepute. În această perioadă de pandemie, frica poate fi determinată de mai mulți factori:

- Intoleranța la incertitudine. Adesea, incertitudinea este asociată cu rezultate negative, ceea ce îi determină pe oameni să solicite asigurări din partea celorlalți. Însă, mărirea toleranței la incertitudine reduce îngrijorarea și poate domoli senzația de frică. De aceea, recomand folosirea unor surse credibile de informații.

- Îngrijorarea, care poate fi susținută de un set de convingeri pe care le avem asupra pericolului. Putem supraestima probabilitatea întâmplării unor evenimente negative, aspect care poate duce la comportamente disfuncționale.

- Interpretarile eronate asupra situației actuale.

Când ar fi indicat să cerem ajutor specializat?


  • Când facem față cu greu activităților de zi cu zi,
  • Când avem oscilații emoționale duse în extrem,
  • Când ne simțim de foarte mult timp triști și fără speranță,
  • Când ne gândim la suicid,
  • Când suntem îngrijorați în permanență, iar asta ne afectează atât viața de zi cu zi, cât și somnul, în urma unor evenimente traumatice,
  • Când folosim în exces stimulante precum droguri, alcool sau medicamente
  • Când avem frici iraționale care ne afectează viața.

Cum putem să ne sprijinim unii pe alții în această perioadă?

  • Să respectăm recomandările stabilite de autoritățile competente în situații de urgență.
  • Să fim responsabili și raționali și să nu cumpărăm produse în exces sau care nu ne sunt necesare. În caz contrar, aceste comportamente pot genera panica și anxietate în randul populației. De asemenea riscăm intrarea într-un cerc vicios: cu cât vor fi mai multe rafturi goale, cu atât mai mult oamenii vor fi tentați să adopte comportamente de siguranță și să cumpere mai mult.
  • Frica este contagioasă și pentru asta nu avem nevoie de contact direct. Recomand o atenție sporită la informațiile pe care le promovăm în spațiul online, întrucât ele pot genera surse semnificative de stres și panică.
  • Având grijă de propria sănătate, îi protejăm și pe ceilalți

  • Donațiile au efecte pozitive și ne pot conecta într-un obiectiv comun. Unde-s mai mulți, puterea crește! Menirea donațiilor este de a aduce o schimbare, iar atunci cand oamenii formează o echipă în acest sens și chiar simt că donațiile lor aduc un impact, aceștia devin și mai motivați să doneze. Avem exemplele de la Dăruiește Viața sau MagiCamp care au unit foarte mulți oameni într-un scop comun. Cu siguranță implicarea noastră, chiar și de acasă, ne poate ajuta foarte mult și ne poate oferi o stare de bine.

Cum să rămânem conectați cu ceilalți, chiar dacă fiecare stă în casa lui?


  • Să păstrăm legatura telefonică sau video zilnică cu familia și cu cei dragi.
  • Să nu ne modificam stilul de viață, să facem aceleași lucruri pe care le făceam și înainte.
  • Formarea sau menținerea unei rețele sociale sănătoase (prieteni, familie, colegi). Păstrarea legăturii, atât video, cât și telefonic, cu aceste persoane ne poate diminua stresul emoțional, întări capacitatea de a face față evenimentelor stresante, poate îmbunătăți sănătatea mintală și stima de sine, poate ajuta să dezvoltăm comportamente sănătoase de viață și încuraja respectarea unui plan de tratament.

------

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolați, dar împreună. Susținut de medici și specialiști, demersul este menit să informeze corect și să ofere suport medical și emoțional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbește despre solidaritate și despre cum putem acționa responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă și prin dedicare, cu empatie și căldură, putem depăși acest impas.


Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiții să fie mai ușoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili și rezilienți în fața provocării cu care ne confruntăm. Învățăm să fim uniți, prezenți unii pentru ceilalți, chiar dacă o facem de la distanță, să ne protejăm pe noi, dar și pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade și pentru că fiecare dintre noi poate face diferența. Dacă crezi că acest articol poate să fie și altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.












Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9404 vizualizari



Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by