Hernia este o denivelare a reliefului peretelui abdominal datorită exteriorizării unui organ intra abdominal printr-un orificiu herniar pre format. Dacă vorbim despre herniile ventrale, ne referim la peretele abdominal anterior, care includ herniile ombilicale, herniile supraombilicale numite și hernii epigastrice și herniile incizionale sau eventrațiile, explică dr. Victor Radu, medic primar chirurgie generala și laparoscopică, într-un interviu pentru HotNews.ro.
Când este necesară o intervenție chirurgicală?
Hernia se tratează doar chirurgical, nu are un alt fel de tratament. Multi pacienți întreabă cât de urgent este, când trebuie să se opereze. Trebuie spus că hernia în sine nu este o urgență . Poate deveni urgență atunci când apar complicații, principala complicație a herniilor fiind încarcerarea și strangularea herniei. Desigur că, ideal, trebuie să tratăm o boală până la apariția complicațiilor.
Si încă un lucru care trebuie spus este acela că aceste complicații pot apărea într-un mod absolut imprevizibil. Asa cum sunt pacienți suferinzi de diverse hernii abdominale care își poartă suferința ani sau poate zeci de ani, fără a apărea complicații, tot așa pot apărea complicații într-un moment total imprevizibil, în urma unui efort uzual, acces de tuse, strănut, efort fizic obișnuit.
Ce înseamnă de fapt reconstrucția peretelui abdominal, care se face în aceste intervenții chirurgicale?
Termenul de reconstrucție a peretelui abdominal sună pompos. Nu reinventăm roata, dar nu numai tehnologia, ci și tehnica chirurgicală evoluează. Dacă vreți, în istoria, neînsemnând în timp îndepărtat, ci în istoria imediată a chirurgiei herniilor abdominale, s-au introdus în uz plasele de hernie care acopereau defectul din peretele abdominal. Această acoperire cu un material textil, practic, nu restabilea funcționalitatea peretelui abdominal, pentru că un petec de plastic până la urmă, o polipropilenă sau poliester, este inertă, nu este contractilă. Ce se face în tehnicile noi este restabilirea integrității morfologice, structurale și, desigur, funcționale a peretelui abdominal, plasa având doar un rol de schelet de susținere a cicatricii pe care noi o realizăm.
Se pune firește întrebarea cum poți un defect de mari dimensiuni să îl închizi, să îl cosi, pentru că induci o tensiune semnificativă în țesuturi, tensiune care va duce la ruptura țesuturilor sau a firelor.
Tehnica despre care vorbim, reconstrucția peretelui abdominal, în special cea pe cale endoscopică apărută în urmă cu 3 ani și introdusă în practica europeană în special în centrul unde lucrez, se referă la o disecție specială, o separare numită separarea componentelor peretelui abdominal. Imaginați-vă o carte sub tipar bine presată în interiorul căreia, între fire, introducem un cuțit de foaie, asa se întâmplă și în aceste tehnici. Comparăm tehnica cu ceea ce v-am spus, făcând o disecție a componentelor peretelui abdominal, lucru care ne permite translatarea planurilor, care în final ne va ajuta să închidem defectul. Inapoia defectului închis, înapoia stratului muscular se montează o armătură, dacă vreți, de polipropilena sau poliester, plasă care va asigura soliditatea cicatricii.
Aceasta este reconstrucția de perete, adică nu acoperim un defect cu un petec, ci închidem defectul și protezăm sutura, cusătura noastră cu această armătură textilă.
Despre durerea postoperatorie si recuperare
Pacientul după această nouă tehnică, dincolo de faptul că va avea o funcționalitate cât se poate de apropiată de normal a peretelui abdominal, un lucru extrem de important este că durerea postoperatorie este foarte redusă ceea ce asigură o recuperare rapidă, o reintegrare în activitățile lui curente foarte, foarte rapidă.
