Combustibil pentru asteroizi ! // Ce fel de combustibil foloseste asteroidul ?! Aflam lucruri noi !

"nu este o simpla roca"... // o fi vreo nava/statie spatiala deghizata in bolovan, mai stii...

Ruleta // "Roca spatiala de aproximativ 200-300 m care calatoreste prin in cosmos in fata planetei noastre nu reprezinta nici un pericol." Orice "munte" orbitind prin sistemul solar e putin periculos. Suma pericolelor e un pericol mai mare. O sa vina vremea sa exploatam "muntii" astia si sa-i deviem pe orbite mai indepartate de Terra. Sa speram ca pina atunci n-avem vreun ghinion la ruleta balistica.

pericol mic // Da, suma este un pericolo mai mare, dar ACEST troian reprezeinta un pericol mai mic, tocmai pt ca se deplaseaza pe aceeasi orbita, sincron cu Pamantul! Si chiar in caz de impact, viteza va fi de "numai" 7 Km/sec, fata de 30 cat a avut asteroidul care e exterminat dinozaurii ...

sigur ca da, la patrat! // Cum energia cinetica este proportionala cu mv2, impactul cu viteza "mica" va degaja de 14 ori mai putina energie decat cel cu viteza mare! CUm asteroidul are un diametru de maxim 300m, va fi doar o catastorfa LOCALA. vai de cei care au ghinionul! Asteroidul care a marcat ,limita Cretacic / Tertiar avea vre-o 10 Km diamteru SI viteza mare. Asa ceva este fatal pentru toti, nu conteaza de loc unde pica ... Asta in cazul cel mai rau! Optimistii - cei care ignora faptul ca saptamana cealalta a a aterizat ULTIMA naveta, astfel ca s-au incheiat 50 de ani de prezenta umana in spatiu - ar putea zice ca un asteroid care este 1) mic 2) aproape de Pamant 3) pe orbita sincrona 4) pietros, este usor de deviat, deci cel putin in acest caz, PUTEM sa impiedicam catastrofa!

atractia // Uiti ca intr-o astfel de situatie daca se apropie prea mult de Pamant va intra in campul gravitational si atunci va accelera.. asa ca impactul va fi chiar dureros..

Comentariu sters de utilizator // None

esti dus cu bacul? // a=Δv/Δt adica viteza si timp. aia cu soarecul asa e, doar daca l-ai calcat si s-a lipit de talpa. amandoi veti avea o viteza =. jenibil

Mai mult.... // In miscare circulara, ai acceleratie chiar daca v=ct. Uuuuuups!

In miscarea circulara uniforma... // ... viteza nu este constanta, ci doar modului sau... Uuuuuups!

multumesc ptr ... // completare. Asa este. Intentia mea nu era de a da lectii aici, ci de a stimula interesul. Nu cred ca este cazul tau :-)

corect, am gresit // Imi venise in cap o alta formula öegata de masa si nu m-am mai gindit la cea exemplificata de sdg.

Fizica... // ...e grea, daca ai fi invatat-o cum trebuie in liceu (nu mai mult), ai fi descoperit cu surprindere ca viteza unui satelit NU DEPINDE de masa sa, ci doar de traiectorie. Evident insa, tu cunosti... astronomii sunt prosti :)

Lasa mai Petrica... // ... ai invatat tu ceva, dar nu suficient, nu e nici o suparare... Forta centrifuga = Forta centripeta (in sistemul de referinta a asteroidului, dar asta deja e o finete) in cazul unui obiect care se misca pe orbita -> asta ai spus corect. Forta centripeta, in acest caz, este data de atractia gravitationala dintre soare si asteroid, care este proportionala cu masa asteroidului. Acceleratia pe care o suporta asteroidul este forta gravitationala divizata cu masa sa, deci masa asteroidului se simplifica :) -> viteza satelitului nu depinde de masa sa, ci decat de distanta pana la soare si masa soarelui. Asta ar trebui sa fie explicatia suficienta pentru cine nu doreste sa intre in amanunte, insa formula este simplu de dedus: F=G*M*m/r^2 (F: forta de atractie gravitationala; G: constanta de atractie gravitationala; M: masa soarelui; m: masa satelitului; r: distanta dintre obiecte); totodata: F=m*v^2/r (forta centripeta, unde: m: masa asteroidului, v: viteza sa, r: distanta dintre soare si asteroid) Egaland cel doua forte, rezulta: m*v^2/r = G*M*m/r^2, din care se poate calcula ca v = sqrt(G*M/r) - deci v nu depinde de m. Acum, daca ai reusit sa urmaresti rationamentul, probabil ca ai trecut clasa a 8-a, daca nu, este pierderea ta. S-ar putea sa intram in mai multe amanunte privind orbitele eliptice, centrul comun de masa, perturbatii, pierderi de energie, dar acestea sunt fineturi care nu incap intr-o discutie in care una din parti nu intelege chestii elementare si are si pretentia ca toti astronomii si fizicienii nu stiu ce spun. Daca nu ai studiat la Spiru Haret, atunci e bine sa iti pui intrebarea ce ai studiat in liceu :). Bye...

Multumesc... // ...pentru apreciere, este adevarat ca modelul este idealizat. Din pacate, din penultima ta postare nu se poate deduce ca l-ai fi inteles macar pe acesta... nu cred ca este cazul sa discutam aici despre un model mai apropiat de realitate, dar cineva mai jos a recomandat sa citim despre punctele Lagrange... eu am facut-o demult :). Tu tine-o bine cu sistemul real, mie incepe sa imi fie frica pentru bietii sateliti geostationari, care sunt insiruiti ca margelele pe aceeasi traiectorie... daca au cumva mase diferite si incep sa se ciocneasca precum popicele? :)

Doar ca incheiere... // Raspunsurile mele au fost dimensionate pentru postarile tale. ...citate: "Avand mase diferite si sunt pe aceasi orbita, => au viteze diferite => SE CIOCNESC! EVENIMENT SIGUR" - nu conteaza ca pentru ca asteroidul sa iasa din L4 sau L5 si sa ramana pe traiectorie, probabilitatea este extrem de mica... pentru tine este SIGUR; "Din conditia de stationaritate pe orbita f.centrifuga == f. atractie gravitationala => puteti candida la spiru harrem!" - esti evident savant, formulele mele sunt de clasa a 4-a, exprimarea ta la ce nivel se invata?... si care este inteligenta acestei fraze, atunci cand vine ca raspuns la postarea mea dinainte?... si cum se potriveste cu superioritatea cu care arati apoi ca de fapt modelul meu se aplica la cazul ideal, tu de fapt sti mult mai mult :) - de fapt, chiar am scris ca nu intru in amanunte mai adanci, postarile tale dinainte nu cereau asta... etc. Concluzia este ca evoluezi, Petrica, acesta este un lucru bun :). Daca ecuatia este pentru clasa a 4-a (eu am fost mai ingaduitor, am zis clasa a 8-a), este rau ca nu ai inteles ca la postarile tale nu avea rost sa incerc sa fiu mai savant, ci doar sa iti arat unde gresesti grosolan. Evident, tu te-ai gandit la modelul "real" (hehe, ce fel de model e acela) atunci cand ai postat capodoperele. Ce rost are sa intre omul in polemica cu tine, cand tu le sti pe toate... Eu nu mai pierd timpul, ia niste carti de fizica si citeste, poate intr-o zi vei intelege cate ceva. Imi pare rau pentru turnura pe care a luat-o discutia, insa este suparator cand un semidoct posteaza incercand sa arate cat de destept este. Bye...

Mai Petrica... // ...esti obositor, dar ai un talent deosebit de a scoate lucrurile din context. Esti perseverent, dar daca ai folosi perseverenta acolo unde trebuie, ai ajunge departe. Citeste inca o data ce ai postat, incearca sa intelegi ce ti-am raspuns si apoi ia un calmant. Nu ti-am raspuns decat la aberatii, restul este fizica pentru alt nivel decat cel de pe un forum. In ce ceea priveste detaliile pe care ti le-am dat prin formula cu care m-am "umflat in pene" :), au venit natural in urma insistentei cu care ai pedalat in directia aiurea care ai pornit-o in acest thread. Apoi ai cotit brusc, cerand detalii si aratand de fapt ca tot tu ai dreptate, ceilalti discuta despre cazuri ideale. Detaliile le poti cauta singur, nu cred ca e dator cineva sa te invete carte pe un forum. Ca sa te linistesti, cel mai usor este sa te duci pe Wikipedia si sa cauti "Lagrangian points", e mai usor decat sa citesti niste tomuri de fizica. Nici acolo nu incearca nimeni sa-i convinga pe cei care nu cred. Aduci in discutie si o chestiune total scoasa din context, cum ca "doua mase diferite vor reactiona diferit la stimuli externi" (ai vrut probabil sa spui ca vor reactiona diferit la stimuli externi IDENTICI) - insa care este relevanta in contextul asteroidului troian?... Evident ca nimeni ca nu poate garanta ca nu ne putem ciocni cu acest asteroid, deoarece exista o probabilitate infima... insa nimeni nu atat de este SIGUR ca ne vom ciocni, asa cum esti tu :). De fapt, iti este explicat si intr-o postare de mai jos faptul ca L4 si L5 sunt de fapt pozitii de echilibru stabil si ca este mai usor sa ne ciocnim de orice alt asteroid decat de cel despre care discutam (sau si asta este o declaratie "politica"?). Multumesc pentru aprecierea referitoare la chestia cu profesia, intamplator am studiat fizica la un alt nivel, probabil ca nu as fi bun de profesor pentru ca nu as avea rabdare cu cei ca tine. Deja am avut prea multa! Succes

Comment sters de user // None

Inventar // Ca bine mai zici! Nici macar n-au studiat fiecare din ce 100 de miliarde de stele din galaxia noastra, nici nu le-au dat nume la majoritatea, cica nu le pot vedea, aiurea, bancuri. De galaxii, ce sa mai vorbim, e jale. Astronomii se pricep mai ales la aproximari, cica sint 100 de miliarde de galaxii in univers, dar iarasi nu le-au studiat, darami-te sa le numere corect. Ai dreptate, nu putem avea incredere in astronomi. Sint atit de lenesi ca n-au fost in stare nici pina acum sa faca un inventar exact al universului. Ar trebui sa-i luam mai des la intrebari.

hmmm // poate te referi la astrologi... :)))

:) // ajutor! asteroidul troian se afla in pericol. la cotitura il asteapta 300 de asteroizi spartani foarte bine antrenati! bine ca niciunii din ei nu reprezinta vreun pericol pentru pamint, mi-era sa nu dea apocalipsa in noi tocmai acum cind scaparam de criza mondiala si bacteria e.coli. multumim hotnews. un om informat e un om...informat! :)

Lagrange // Mai cititi putin despre punctele Lagrange inainte sa va dati cu parerea... Cand intelegeti despre ce e vorba (si nu e nevoie de mai multa fizica decat cea de liceu cum zicea cineva mai sus) atunci reveniti si va dati cu parerea...

Saracul asteroid ! // Trebuie sa fie extenuat , a consumat multa energie... Oricum vad ca a fost inlocuit termenul combustibil cu energie...adica tot pe acolo. Probabil ca e greu cu traducerile astea , nu a functionat bine google-translate !

Aproape de pamant? // Asteroidul se afla intr-unul din punctele Lagrange indepartate de pamant. 80 de milioane de kilometri. Ca termen comparativ planeta Marte se apropie de Pamant la o distanta de 54 milioane km iar Venus la 41 milioane km. De fapt si Mercur se apropie la 77 mil. km de Pamant din cand in cand. O concluzie simpla este ca e "aproape" doar comparativ, la modul e mai aproape de pamat decat Jupiter. Altfel e mai departe decat alte 3 planete din sistem. Mai mult este intr-unul din punctele Lagrange stabile (nu poate fi miscat de-acolo prea usor, sta in regiunea aia ca intr-o groapa). Asa ca nici nu se va apropia de Pamant decat daca ceva ii imprima un impuls enorm iar daca asta se intampla probabil avem probleme mult mai mari decat un asteroid. Dintre toti asteroizii asta are una dintre cele mai mici sanse de a se ciocni cu Pamantul.