Un tribunal din Stuttgart a inceput miercuri judecata sefului rebeliunii rwandeze hutu (FDLR) Ignace Murwanashyaka si a adjunctului sau Straton Musoni pentru crime impotriva umanitatii si crime de razboi, relateaza AFP.
Procesul a fost suspendat imediat dupa incepere: apararea a depus o motiune care contesta componenta parchetului si tribunalul s-a retras pentru a delibera.
Arestati in noiembrie 2009, cei doi barbati sunt acuzati de conducerea unei "organizatii teroriste" si coordonarea atrocitatilor comise de Fortele democratice de eliberare din Rwanda (FDLR) in 2008 si 2009 impotriva a sute de civili in estul Republicii Democratice Congo: peste 200 de crime, numeroase violuri, jafuri si incendii in sate, recrutarea de copii-soldati.
Ignace Murwanashyaka si Straton Musoni au aparut in fata judecatorilor intr-o sala micuta, dar plina - peste 70 de persoane - aparati de patru avocati fiecare.
Curtea a corectat data de nastere a lui Straton Musoni: el are 50 de ani, si nu 49, cum declarase anterior.
Ignace Murwanashyaka, 47 de ani, a condus FDLR de la sfarsitul lui 2001. Cautat de Kigali, el a trait peste doua decenii in Germania, ca si Straton Musoni, vicepresedinte al FDLR din 2004, unde venisera sa studieze.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a salutat in ianuarie faptul ca Germania a auzit "apelurile repetate" ale ONU de a-i aduce pe cei doi in fata justitiei, un demers care ar putea contribui la stabilizarea estului RD Congo.
Acest proces este primul organizat potrivit noilor dispozitii ale Codului german privind crimele care violeaza dreptul international, introduse in 2002 potrivit principiului competentei universale. Dupa Holocaust, Germania a introdus reglementari care prevad pedepsirea genocidului. Noul Cod integreaza toate infractiunile care privesc Curtea Penala Internationala, crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii.
FDLR are intre 2.500 si 5.000 combatanti hutu in regiunea Marilor Lacuri. Kigali cauta o serie de membri ai acestei miscari pentru rolul jucat in genocidul din Rwanda in 1994, care s-a soldat cu 800.000 de morti, in majoritate membri ai etniei tutsi.
