Intalnire online

VIDEO Laura Sitaru, specialist in islam: "Libia prezinta o coeziune nationala precara. In afara acestui spirit regional, exista si o puternica identitate de tip tribal"

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Luni, 21 februarie 2011, 19:48 Actualitate | Internaţional


Laura Sitaru
Foto: Hotnews
Laura Sitaru, specialist in civilizatie arabo-islamica, lector la catedra de araba a Universitatii Bucuresti si cercetator la Institutul Diplomatic Roman, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre cauzele care au dus la implozia regimurilor autocratice din Africa de Nord si Orientul Mijlociu si viitorul acestei regiuni.

Scurt CV lector dr. Laura Sitaru:

Domenii de specializare şi cercetare: civilizaţie arabo-islamică; literatură arabă modernă şi contemporană; limba arabă literară (cursuri practice); istoria ideilor şi mentalităţilor.



Studii


- martie 2009, doctorat în ştiinţe umaniste, domeniul istorie, obţinut cu calificativul „foarte bine” (cu teza: Concepte – cheie în terminologia politică arabă. Studiu lingvistic, istoric şi politologic, coordonată de Prof. dr. Lucian Boia);
- octombrie 2005 – septembrie 2008, doctorand la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Istorie a Universităţii  Bucureşti;
- 2002 – 2004 : studii de masterat – Istoria ideilor şi mentalităţilor, la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, coordonate de Prof. Dr. Lucian Boia;
- 1997 – 2002 : Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea arabă-italiană.

Vezi aici CV-ul complet al Laurei Sitaru



    * Puneti intrebari prin formularul de comentarii de la finalul textului
    * Pentru coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la tema anuntata, care nu contin intrebari sau care consta in atacuri la persoana.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 judex

    1) In ce masura credeti ca este compatibila democratia de tip occidental cu cultura si traditiile arabe, in general ?
    2) Are vreo relevanta separarea statului de religie din societatea franceza in 1789, pentru ceea ce se intampla acum in lumea araba ? Ca finalitate, pronosticati intarirea rolului religiei in statele arabe in urma acestor miscari, sau din contra, scaderea influentei acesteia ?
    3) Sunt miscarile de strada simultane din lumea araba spontane si interne, sau mai curand premeditate, sprijinite si influentate de factori externi lumii arabe ? Cam in ce proportie ?

    • Laura Sitaru

      Democratia este, cum bine se stie, un produs al culturii occidentale sau, in alta formulare, a culturii iudeo-crestine. In spatiul de cultura islamica s-a incercat, in repetate randuri, adoptarea unui model inspirat de valorile occidentale, insa, cel putin pana in momentul de fata, aceste experimente au esuat. Si acest lucru nu pentru ca aceasta societate, sau sa spunem societati, ar fi incapabile sa traiasca cu aceste valori, ci pentru ca le simt in continuare ca fiind straine. Mai mult, valorile occidentale nu au venit singure in spatiul islamic, ci au fost invariabil insotite si de prezenta fizica, sa-i spunem asa, sub diverse, forme a puterilor occidentale. De pilda, Statele Unite au avut o imagine foarte buna in Orientul islamic in prima parte a secolului XX, imagine care s-a schimbat apoi, odata cu sustinerea pe care aceasta tara a acordat-o statului evreu.
      Cred, prin urmare, ca exista posibilitatea ca aceste societati sa evolueze catre un model de viata democratica, dar in conditii culturale specifice. Insa nu vorbesc de un specific negativ.

    • Laura Sitaru

      Laicitatea este una dintre problemele care preocupa in cel mai inalt grad elitele culturale din spatiul arabo-islamic. Aceasta realitate specifica tarilor occidentale, in masuri diferite, este considerata de catre multi intelectuali arabi ca fiind cheia sau explicatia succesului Occidentului. Pe de alta parte, se constientizeaza importanta factorului religios in viata cotidiana a musulmanilor (lucrul acesta nu-i face extremisti, ci doar musulmani practicanti), islamul fiind mai mult decat o religie, de multe ori sursa care normeaza viata sociala. Recentele miscari populare nu par sa se fi desfasurat in numele religiei, desi simbolurile religioase nu au lipsit. Sigur ca, in functie de evolutiile concrete din fiecare tara in parte, religia (intelegand prin aceasta religia manifestata in campul politic) va juca un rol mai important sau mai putin important. Insa ceea ce as dori sa subliniez este ca manifestarile religioase de masa, de tipul celei de vinerea trecuta din Egipt, cand sute de mii de oameni si-au indeplinit rugaciunea in strada sub conducerea lui Yusuf al-Qardawi, recent intors din exil, nu sunt iesite din comun. Ele fac parte din peisajul egiptean comun. Ideea unui Egipt laic, intretinuta de fostul regim, e cat se poate de incorecta. Scoaterea Fratilor Musulmani in afara legii nu inseamna si laicizarea statului. E nevoie de mult mai mult pentru a se ajunge in acest punct.

  • Întrebarea nr. 2 dan

    Chiar se crede ca exista o legatura directa intre resursa de petrol si ceea ce se intampla acum? Eu cred ca un regim deja consacrat ar permite exploatarea mai pe indelete si intre parteneri traditionali a rezervei, decat promovarea, fie si pe val popular a altuia, chiar si prieten de-ar fi, nu chiar atat de bine garnisit financiar ca bunul sau amic, vecin, frate...etc. tocmai inlaturat de la putere? Si de ce implozie si nu explozie, ori incercati sa spuneti ceva inainte de a ne pune pe discutie?

    • Laura Sitaru

      Valul de miscari populare din ultima vreme a atins tari cu structuri sociale diferite. Revoltele au inceput in Tunisia de la un incident banal legat de pretul unor marfuri, insa au reflectat starea de spirit a unei societati umilite constat de clasa conducatoare. In Egipt, motorul revoltei l-a constituit starea de saracie acuta a majoritatii oamenilor, nemultumire care a cuprins categorii sociale largi, de la profesori universitari pana la vanzatorii din bazar. Revolutia a inceput in doua state sarace, sau mai bine zis, cu categorii sociale saracite. In Libia nu se poate discuta de acelasi tip de cauze. Bogatia din petrol nu se reflecta numai in infrastructura si starea generala buna a economiei nationale, ci in in rentele pe care le primesc toti libienii din venitul obtinut din petrol. Aici nemultumirile sunt legate de sistemul politic anchilozat, de defazarea uriasa intre progresul economic si inchistarea sociala si politica. Partidele politice sunt considerate in Libia "gasti" care isi apara propriile interese, Cartea Verde interzicand functionarea lor. Tot astfel, in Bahrain, o monarhie constitutionala in care cele mai importante functii politice sunt ocupate de membrii familiei Al-Khalifa, nu saracia este motivul pentru care siitii, dar si suniitii in egala masura, au iesit in strada. Absenta unei vieti politice, confiscata de decenii (in cazul Bahrainului de secole) de catre un grup sau o familie, a libertatilor esentiale au determinat protestele ultimelor zile. Trebuie sa remarcam ca aceste revolutii sunt miscari ale tinerilor, ei constituind de altfel grupul demografic majoritar in mai toate tarile aflate in discutia noastra.

  • Întrebarea nr. 3 Luke

    Buna ziua,
    Dupa Tunisia si Egipt se vehicula temerea ca dictaturile din aceste tari risca sa fie inlocuite cu regimuri extremiste islamice, ceea ce poate fi chiar mai rau atat pentru stabilitatea globala dar si pentru populatia tarilor respective cu o economie bazata pe turism. Au inceput totusi revoltele si in tari cu regimuri islamiste? In ce masura Libia si celelalte tari in care revoltele au inceput mai tarziu sunt islamiste? Sunt revoltele pe cale sa izbugneasca si in tari si mai islamiste? In aceste conditii mai este riscul de care vorbeam valid sau islamistii sunt si ei in impas si nu mai pot avea un aport in tarile vecine precum Tunisia si Egipt?

    • Laura Sitaru

      Temerea instaurarii unui regim de orientare religioasa extremista la Cairo sau la Tunis a fost una dintre ideile cele mai des vehiculate de mass-media occidentale, dar si de unii factori politici din Occident. Cred ca in momentul la care ne raportam, in Egipt, ca si in Tunisia, miscarile religioase (care sunt de tip moderat, din moment ce au admis sa participe la jocul politic; radicalii au ca mod de exprimare actul violent) sunt si ele intr-o situatie dificila. Fratii Musulmani sunt la 25% din preferintele egiptenilor. De altfel, si-au anuntat intentia de a nu participa la viitoarele alegeri prezidentiale. Desigur, nu inseamna ca nu-si vor declara sustinerea pentru unul sau altul dintre candidati. Regimurile "islamiste" din regiune, cele care se revendica de la un tip de islam radical, si ma gandesc la Arabia Saudita, ar putea sa se simta si ele amenintate de riscul unor miscari de strada. Insa, ca si in Bahrain, in Arabia Saudita, s-ar putea contesta monopolul unei familii asupra vietii politice si, consecutiv, si forma de islam sustinuta oficial.
      De pe alta parte, aplicand regulile democratiei, alegerile pot fi castigate de oricine se bucura de sustinere populara suficienta. In absenta unei oferte politice atragatoare care sa stie sa "profite" de energia imensa a celor care au infaptuit revolutiile tunisiana si egipteana, alternativa poate fi si Fratii Musulmalni. Depinde foarte mult de capacitatea de organizare a fortelor politice actuale din cele doua tari. Ca si de o serie de factori sociali si economici.

  • Întrebarea nr. 4 Nae

    Situatia din Libia e mult mai complicata decit in celelalte tari din zona. Revolta din Beghazi nu are numai carcter antiguvernamental ci si unul secesionist. Credeti ca Libia se va separa in doua state ?

    • Laura Sitaru

      Este o observatie foarte justa. Libia prezinta o coeziune nationala precara, fiind alcatuita in mod traditional din trei provincii istorice. In afara acestui spirit regional, sa-i spunem asa, exista o puternica identitate de tip tribal, in sensul apartenentei la un grup care nu se suprapune peste identitatea de tip national. Cunoscutul concept de asabiyya sau spirit de grup din gandirea politica araba, de sorginte preislamica, isi faca aparitia din nou. Puterea centrala este contestata si prevaleaza identitatea tribala. Nici Marocul nu are o situatie mai buna din acest punct de vedere. Raportul dintre centru si periferie a reprezentat o sursa de conflict permanent in istoria secolelor XIX si XX (prima jumatate, in special).

  • Întrebarea nr. 5 marian_d

    Din motive personale si profesionale mai intereseaza estimarea dvs. in legatura cu evolutia evenimentelor in Oman. Credeti ca situatia va degenera si in Oman in urmatorii 2 ani?

    Apreciez raspunsul dvs.

    • Laura Sitaru

      Previziunile sunt riscante si nu prea tin de o analiza serioasa. Insa ne-am putea gandi ca tari care prezinta conditii similiare cu cele aflate in discutie, ar putea intampina probleme asemanatoare. Toate statele din Golf au potential exploziv, cu trasaturile social-politice care le particularizeaza.





4563 vizualizari

  • Democratie si autoritate (Luni, 21 februarie 2011, 20:53)

    judex [anonim]

    1) In ce masura credeti ca este compatibila democratia de tip occidental cu cultura si traditiile arabe, in general ?
    2) Are vreo relevanta separarea statului de religie din societatea franceza in 1789, pentru ceea ce se intampla acum in lumea araba ? Ca finalitate, pronosticati intarirea rolului religiei in statele arabe in urma acestor miscari, sau din contra, scaderea influentei acesteia ?
    3) Sunt miscarile de strada simultane din lumea araba spontane si interne, sau mai curand premeditate, sprijinite si influentate de factori externi lumii arabe ? Cam in ce proportie ?
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 13:08)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui judex

      Democratia este, cum bine se stie, un produs al culturii occidentale sau, in alta formulare, a culturii iudeo-crestine. In spatiul de cultura islamica s-a incercat, in repetate randuri, adoptarea unui model inspirat de valorile occidentale, insa, cel putin pana in momentul de fata, aceste experimente au esuat. Si acest lucru nu pentru ca aceasta societate, sau sa spunem societati, ar fi incapabile sa traiasca cu aceste valori, ci pentru ca le simt in continuare ca fiind straine. Mai mult, valorile occidentale nu au venit singure in spatiul islamic, ci au fost invariabil insotite si de prezenta fizica, sa-i spunem asa, sub diverse, forme a puterilor occidentale. De pilda, Statele Unite au avut o imagine foarte buna in Orientul islamic in prima parte a secolului XX, imagine care s-a schimbat apoi, odata cu sustinerea pe care aceasta tara a acordat-o statului evreu.
      Cred, prin urmare, ca exista posibilitatea ca aceste societati sa evolueze catre un model de viata democratica, dar in conditii culturale specifice. Insa nu vorbesc de un specific negativ.
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 13:20)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui judex

      Laicitatea este una dintre problemele care preocupa in cel mai inalt grad elitele culturale din spatiul arabo-islamic. Aceasta realitate specifica tarilor occidentale, in masuri diferite, este considerata de catre multi intelectuali arabi ca fiind cheia sau explicatia succesului Occidentului. Pe de alta parte, se constientizeaza importanta factorului religios in viata cotidiana a musulmanilor (lucrul acesta nu-i face extremisti, ci doar musulmani practicanti), islamul fiind mai mult decat o religie, de multe ori sursa care normeaza viata sociala. Recentele miscari populare nu par sa se fi desfasurat in numele religiei, desi simbolurile religioase nu au lipsit. Sigur ca, in functie de evolutiile concrete din fiecare tara in parte, religia (intelegand prin aceasta religia manifestata in campul politic) va juca un rol mai important sau mai putin important. Insa ceea ce as dori sa subliniez este ca manifestarile religioase de masa, de tipul celei de vinerea trecuta din Egipt, cand sute de mii de oameni si-au indeplinit rugaciunea in strada sub conducerea lui Yusuf al-Qardawi, recent intors din exil, nu sunt iesite din comun. Ele fac parte din peisajul egiptean comun. Ideea unui Egipt laic, intretinuta de fostul regim, e cat se poate de incorecta. Scoaterea Fratilor Musulmani in afara legii nu inseamna si laicizarea statului. E nevoie de mult mai mult pentru a se ajunge in acest punct.
  • Pata pe petrol? (Luni, 21 februarie 2011, 22:06)

    dan [anonim]

    Chiar se crede ca exista o legatura directa intre resursa de petrol si ceea ce se intampla acum? Eu cred ca un regim deja consacrat ar permite exploatarea mai pe indelete si intre parteneri traditionali a rezervei, decat promovarea, fie si pe val popular a altuia, chiar si prieten de-ar fi, nu chiar atat de bine garnisit financiar ca bunul sau amic, vecin, frate...etc. tocmai inlaturat de la putere? Si de ce implozie si nu explozie, ori incercati sa spuneti ceva inainte de a ne pune pe discutie?
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 13:35)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui dan

      Valul de miscari populare din ultima vreme a atins tari cu structuri sociale diferite. Revoltele au inceput in Tunisia de la un incident banal legat de pretul unor marfuri, insa au reflectat starea de spirit a unei societati umilite constat de clasa conducatoare. In Egipt, motorul revoltei l-a constituit starea de saracie acuta a majoritatii oamenilor, nemultumire care a cuprins categorii sociale largi, de la profesori universitari pana la vanzatorii din bazar. Revolutia a inceput in doua state sarace, sau mai bine zis, cu categorii sociale saracite. In Libia nu se poate discuta de acelasi tip de cauze. Bogatia din petrol nu se reflecta numai in infrastructura si starea generala buna a economiei nationale, ci in in rentele pe care le primesc toti libienii din venitul obtinut din petrol. Aici nemultumirile sunt legate de sistemul politic anchilozat, de defazarea uriasa intre progresul economic si inchistarea sociala si politica. Partidele politice sunt considerate in Libia "gasti" care isi apara propriile interese, Cartea Verde interzicand functionarea lor. Tot astfel, in Bahrain, o monarhie constitutionala in care cele mai importante functii politice sunt ocupate de membrii familiei Al-Khalifa, nu saracia este motivul pentru care siitii, dar si suniitii in egala masura, au iesit in strada. Absenta unei vieti politice, confiscata de decenii (in cazul Bahrainului de secole) de catre un grup sau o familie, a libertatilor esentiale au determinat protestele ultimelor zile. Trebuie sa remarcam ca aceste revolutii sunt miscari ale tinerilor, ei constituind de altfel grupul demografic majoritar in mai toate tarile aflate in discutia noastra.
  • statul religios (Luni, 21 februarie 2011, 22:15)

    andrei [anonim]

    cum credeti ca isi va rezolva lumea musulmana problema statului religios?cum vor reactiona ei mai departe la infintarea de state seculare ,laice si cat timp le va lua?
  • taxe si impozite locale (Luni, 21 februarie 2011, 22:57)

    dan [anonim]

    Taxa pe Jihad practicata in Libia reprezinta o obisnuinta in sistemul de impozitare islamic sau doar o sursa de venit la bugetul libian?
  • Turcia (Luni, 21 februarie 2011, 23:59)

    Cris07 [anonim]

    1. Turcia are la conducere un partid care dincolo de masca democratiei este un partid construit pe ideologii islamice. Ce sanse sunt ca Turcia sa revina la un model constitutional laic?Si cand spun asta ma gandesc la schimarea recent a constitutiei de pe vremea lui Ataturk. Spun schimbare si nu doar o adaptare la cerintele zilelor noastre.
    2. Care credeti ca va fi tendinta tarilor islamica pe termen mediu vs Israel? Dar fata de occident?
    3. Recentele evenimente sociale din zona amintita in sfera caror puteri ale lumii au loc?
    Multumesc!
  • legatura (Marţi, 22 februarie 2011, 0:04)

    laurentiucat [anonim]

    Considerati ca au vreo legatura revolutiile din statele arabe cu discursul lui Obama in care declama la Cairo in 4 iunie 2009 “Noile inceputuri” in Orientul Mijlociu "?
  • Algerie (Marţi, 22 februarie 2011, 0:36)

    Dan [anonim]

    Ce parere aveti despre riscul unor misacari similare in Algeria? Ca si fosta parte integranta a Frantei, si o tara cu o cultura intre lumea araba si europe, credeti ca societatea algeriana ar putea fii adepta unei adevarate democratii?
    Este compatibil un stat laic, democratic, cu s'haria?
  • extremismul islamic (Marţi, 22 februarie 2011, 7:45)

    Silvia [anonim]

    Care sunt masurile care pot fi luate impotriva extremismului islamic (dincolo de masuri antiterorism) - inamicul nr. 1 al civilizatiei moderne?

    Implozia regimurilor - ce va aduce in perspectiva eradicarii extremismului islamic? Nu va inrautati situatia, aducand la putere regimuri si mai autoritare si mai extremiste?

    Chiar suntem caini pentru ei, asa ne considera?
  • Europa si Nordul Africii (Marţi, 22 februarie 2011, 10:50)

    Bogdan Alto [anonim]

    Europa a avut cea mai mare intindere unitara in timpul imparatului Adrian.
    Atunci cuprindea si mare parte din nordul Africii precum si teritorii din estul Mediteranei, coasta Asiei Mici.
    Este posibil ca aceste revolte sa fie alimentate de influenta Europei (si poate si a Americii) astfel incat, pe considerente economice, de resurse indispensabile, sa se incerce o democratizare a teritoriilor din nordul Africii si vestul Asiei Mici pentru a se reface un spatiu al anticei Europe?
    Desigur, in prezent motivele fiind economice si politice in primul rand si nu teritoriale.
    Pe langa impresionantul rezervor de petrol atat de aproape de Europa, ar mai exista si interesul energiilor alternative, stiindu-se faptul ca Europa si nordul Africii sunt deja conectate prin trasee cablate prin Mediterana in vederea realizarii celui mai mare teritoriu generator de energie solara - nordul desertului Sahara, de aici obtinandu-se cel mai mic pret posibil pentru producerea de energie solara.
    Desigur, pare o teorie a conspiratiei dar s-a intamplat prea brusc si cum de nu s-au revoltat popoarele arabe din nordul Africii, atat de razboinice totusi si in atatia zeci de ani sub diverse dictaturi monarhiste, militare sau ideologice?
    De asemenea propagarea revoltelor urmeaza un traseu ca de sablon, nordul Africii si coasta Asiei Mici, nu s-au dus mai jos, spre centrul, sudul, estul sau vestul Africii ci exact in "granitele" Imperiului Roman, Europa mare din timpul imparatului Adrian.
    Scuze, e doar o teorie si nu vreau sa para de filme americane conspirationiste dar poate merita dezbatuta academic.
  • Actori (Marţi, 22 februarie 2011, 11:17)

    Dragos [anonim]

    Buna ziua
    Care sint, in opinia dvs., principalii actori (interni si externi) in Libia in acest moment? Care sint pozitiile lor fata de regimul Gadaffi?
  • intrebari (Marţi, 22 februarie 2011, 11:19)

    Luke [anonim]

    Buna ziua,
    Dupa Tunisia si Egipt se vehicula temerea ca dictaturile din aceste tari risca sa fie inlocuite cu regimuri extremiste islamice, ceea ce poate fi chiar mai rau atat pentru stabilitatea globala dar si pentru populatia tarilor respective cu o economie bazata pe turism. Au inceput totusi revoltele si in tari cu regimuri islamiste? In ce masura Libia si celelalte tari in care revoltele au inceput mai tarziu sunt islamiste? Sunt revoltele pe cale sa izbugneasca si in tari si mai islamiste? In aceste conditii mai este riscul de care vorbeam valid sau islamistii sunt si ei in impas si nu mai pot avea un aport in tarile vecine precum Tunisia si Egipt?
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 14:02)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Luke

      Temerea instaurarii unui regim de orientare religioasa extremista la Cairo sau la Tunis a fost una dintre ideile cele mai des vehiculate de mass-media occidentale, dar si de unii factori politici din Occident. Cred ca in momentul la care ne raportam, in Egipt, ca si in Tunisia, miscarile religioase (care sunt de tip moderat, din moment ce au admis sa participe la jocul politic; radicalii au ca mod de exprimare actul violent) sunt si ele intr-o situatie dificila. Fratii Musulmani sunt la 25% din preferintele egiptenilor. De altfel, si-au anuntat intentia de a nu participa la viitoarele alegeri prezidentiale. Desigur, nu inseamna ca nu-si vor declara sustinerea pentru unul sau altul dintre candidati. Regimurile "islamiste" din regiune, cele care se revendica de la un tip de islam radical, si ma gandesc la Arabia Saudita, ar putea sa se simta si ele amenintate de riscul unor miscari de strada. Insa, ca si in Bahrain, in Arabia Saudita, s-ar putea contesta monopolul unei familii asupra vietii politice si, consecutiv, si forma de islam sustinuta oficial.
      De pe alta parte, aplicand regulile democratiei, alegerile pot fi castigate de oricine se bucura de sustinere populara suficienta. In absenta unei oferte politice atragatoare care sa stie sa "profite" de energia imensa a celor care au infaptuit revolutiile tunisiana si egipteana, alternativa poate fi si Fratii Musulmalni. Depinde foarte mult de capacitatea de organizare a fortelor politice actuale din cele doua tari. Ca si de o serie de factori sociali si economici.
  • Rusia (Marţi, 22 februarie 2011, 11:20)

    Natasa [anonim]

    Unul dintre marii beneficiari ai situatiei este Rusia, care isi vede crescute incasarile din vinzarile de petrol - dat fiind ca pretul a crescut si va creste. Care sint interesele de moment ale Rusiei in regiune, din ce stiti dvs?
  • Libya (Marţi, 22 februarie 2011, 12:10)

    Nae [anonim]

    Situatia din Libia e mult mai complicata decit in celelalte tari din zona. Revolta din Beghazi nu are numai carcter antiguvernamental ci si unul secesionist. Credeti ca Libia se va separa in doua state ?
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 13:43)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Nae

      Este o observatie foarte justa. Libia prezinta o coeziune nationala precara, fiind alcatuita in mod traditional din trei provincii istorice. In afara acestui spirit regional, sa-i spunem asa, exista o puternica identitate de tip tribal, in sensul apartenentei la un grup care nu se suprapune peste identitatea de tip national. Cunoscutul concept de asabiyya sau spirit de grup din gandirea politica araba, de sorginte preislamica, isi faca aparitia din nou. Puterea centrala este contestata si prevaleaza identitatea tribala. Nici Marocul nu are o situatie mai buna din acest punct de vedere. Raportul dintre centru si periferie a reprezentat o sursa de conflict permanent in istoria secolelor XIX si XX (prima jumatate, in special).
  • Organizare tribala (Marţi, 22 februarie 2011, 12:11)

    Florin [anonim]

    Sint granitele din OM si Africa de Nord trasate astfel incit sa nu existe dispute intertribale? Sau ceea ce vedem acum are legatura si cu tensiunile interne? In ce tara aceste tensiuni au ajuns la paroxism?
  • Oman (Marţi, 22 februarie 2011, 12:55)

    marian_d [anonim]

    Din motive personale si profesionale mai intereseaza estimarea dvs. in legatura cu evolutia evenimentelor in Oman. Credeti ca situatia va degenera si in Oman in urmatorii 2 ani?

    Apreciez raspunsul dvs.
    • r (Marţi, 22 februarie 2011, 13:47)

      Laura Sitaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui marian_d

      Previziunile sunt riscante si nu prea tin de o analiza serioasa. Insa ne-am putea gandi ca tari care prezinta conditii similiare cu cele aflate in discutie, ar putea intampina probleme asemanatoare. Toate statele din Golf au potential exploziv, cu trasaturile social-politice care le particularizeaza.
  • Iran (Marţi, 22 februarie 2011, 13:14)

    dan [anonim]

    In ce masura poate fi banuit Iranul de implicare subterana in unele revolte din zona? Am citit in presa internationala multe analize despre beneficiile pentru regimul Ahmadinejad ale unei crize prelungite in regiune. Multumesc
  • occident (Marţi, 22 februarie 2011, 13:22)

    mihai [anonim]

    Cum apreciati reactia liderilor occidentali (SUA, tarile europene) la evenimentele din zona? Pentru marele public, senzatia e ca nu au inteles nimic pina in ultimul moment. Exista o explicatie pentru aceasta decuplare politica?
  • hezbollah (Marţi, 22 februarie 2011, 13:32)

    sarmatian [anonim]

    Hezbollahul libanez este un actor geopolitic al regiunii de care s-a vorbit foarte putin in contextul actualului val revolutionar din Orientul Mijlociu. Presa internationala a semnalat cateva pozitii ale liderilor miscarii fata de revolutia din Egipt, pozitii care au coincis cu cele ale liderului suprem iranian: de sprijin fata de aspiratiile popoarelor asuprite si de reiterare a amenintarilor la adresa statului evreu, vazut ca principala problema regionala. pozitiile se inscriu dealtfel in multiplele aspecte identitare asumate de Hezbollah. Trebuie insa amintit ca, in afara luptei anti-israeliene, Hezbollahul a condamnat in repetate randuri natura regimurilor autoritare arabe. Miscarea libaneza poate fi vazuta ca un model alternativ de islam politic care (cel putin la nivel discursiv, dar nu numai) transcende faliile sectariene si confesionale. Este de asteptat ca Hezbollahul sa exploateze acest moment de cotitura si sa-si promoveze modelul politic care a inregistrat succese notabile in Liban (si nu numai, avand in vedere exportul catre Hamas). Dar oare cum se va pozitiona miscarea in cazul in care cei doi aliati regionali traditionali, Iranul si Siria, se vor confrunta cu aceleasi probleme ca Egiptul sau Libia? Va creste retorica anti-israeliana sau vom asista la o detasare a Hezbollahului de Teheran si/sau Damasc pentru a-si prezerva identitatea politica?
  • din Israel (Marţi, 22 februarie 2011, 13:43)

    vered [anonim]

    buna ziua
    -nu credeti ca evenimentele din Orientul Apropiat sunt o cosecinta a natalitatii uriase din tarile arabe si a lipsei de educatie (in sensul european)

    -credeti ca democratia occidentala care pare destul de compromisa si la ea acasa are vreo sansa in lumea musulmana?
  • Cirenaica (Marţi, 22 februarie 2011, 13:47)

    Mircha [utilizator]

    Din cate am inteles estul Libiei se numea in trecut Cirenaica (spre deosebire de Tripolitania) si este teritoriul unui trib opus lui Kadafi. In Cirenaica s-ar afla si campurile petroliere si tot aici a izbucnit revolta actuala (la Benghazi). E posibila o secesiune in aceste conditii? Imi puteti da o parere?
  • islamism vs judeism (Marţi, 22 februarie 2011, 14:09)

    Alex [anonim]

    Declaratiile rusilor spun ca declansarea revolutiilor au la baza o miscare democratica si prin folosirea tehnologiei impotriva sistemului financiar, speculativ, a supunerii fata de practicile occidentale conduse de marile banci (blamate si in sua sau europa) mai degraba decat impotriva efectiva a dictaturilor si dictatorilor. Toate aceste miscari avand ca adversar politic aceasta "Fratii musulmani" (cu extindere foarte mare in 70 de tari chiar si in administratie) In acelasi timp respingerea practicilor islamiste si instalarea unui echilibru religios (spre ateism si crestinism) devine o practica frecventa in Europa. Desi crestinismul si islamismul au foarte multe puncte comune fata de alte religii.
    Poate deveni islamismul si miscarea islamica din aceste tari un adversar pentru politica occidentala si religioasa dusa in zona de israel?
  • raspuns luke (Marţi, 22 februarie 2011, 15:01)

    mihai_sbf [utilizator]

    in raspunsul acordat lui Luke nu ati mentionat nimic de Iran. nu este acolo exact cazul mentionat de acesta ? regim islamist confruntat cu acelasi gen de proteste ca in restul orientului mijlociu ?
  • Islam (Marţi, 22 februarie 2011, 19:38)

    noname [anonim]

    Islamul se invirte in jurul unui OM, repet OM: Mahomed.
    El nu este trimisul lui Dumnezeu.
    Invataturile sale nu sunt altceva decat viziuni si nascociri provocate de boala: epilepsie.
    Islamul contesta si neaga fundamentele crestinismului si multe alte aspecte, mai ales intoleranta si indemnurile sangeroase.
    In aceste conditii, ma intreb cum poate fi caracterizat islamul drept RELIGIE si mai ales cum putem sta pasivi in fata acestei ... agresiuni, ca sa folosesc un eufemism.
  • Situatia demografica (Miercuri, 23 februarie 2011, 7:33)

    alegria [anonim]

    Va felicit pentru cariera profesionala.
    Vreau sa va intreb :
    1)lasand la o parte politica,ce parere aveti despre explozia demografica din zona ?
    indiferent de modelul economic,politic,cultural o societate care in 40 de ani si-a triplat populatia nu poate avea resursele pentru prosperitate. Ce gandesc musulmanii despre cresterea demogrfica din tarile lor ?
    2) este posibil in urmatorii ani sa asistam la o toleranta religioasa in societatea musulmana in sensul sa fie acceptate religii,idei diferite de cele actuale; pot musulmanii sa renunte la pedeapsa pentru cei care s-ar converti la o alta religie sau ar deveni fara religie ?
    Va multumesc
  • Democratia : concept iudeo-crestin ? (Luni, 7 martie 2011, 19:15)

    USBman [anonim]

    "Democratia este, cum bine se stie, un produs al culturii occidentale sau, in alta formulare, a culturii iudeo-crestine. "

    concept occidental, sa zicem, daca ne definiti pe larg "occidentul" la care faceti referire.

    insa concept iudeo-crestin ? ce legatura are democratia, sistem socio-politic, cu cele doua religii ? este consecinta lor ? a aparut ea in spatiul iudaic ? sau crestin ?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by