Valul revoltelor populare loveste pe rind Tunisia, Algeria, Egiptul si Yemenul. Atentia comunitatii internationale e indreptata spre aceste tari, fragili aliati ai Occidentului, unde miza protestelor e uriasa: caderea in capcana fanatismului religios. Statele au fost lovite recent de proteste impotriva liderilor autocratici, pe fondul coruptiei endemice si al unei galopante cresteri a pretului alimentelor.

Foto:

Tunisia a fost prima piesa a dominoului. Moartea lui Mohamed Bouazzizi, un tanar somer tunisian care s-a autoincendiat pe data de 17 decembrie 2010, a declansat o reactie in lant. La doar cateva zile, studenti, profesori, avocati, jurnalisti, activisti pentru drepturile omului, sindicalisti, politicieni ai opozitiei sau oameni simpli au iesit in strada in mai multe orase, inclusiv in capitala Tunis, pentru a condamna politicile economice ale Guvernului, represiunea impotriva tuturor criticilor puterii, dar si coruptia de tip mafiot, care, au acuzat protestatarii, imbogatea familia presedintelui.

Presedintele Ben Ali a reactionat prin demiterea Guvernului si anuntul privind organizarea de alegeri anticipate, insa protestele nu s-au oprit. Manifestantii au continuat sa iasa in strada, cerand demisia presedintelui. Protestele impotriva guvernului au continuat in capitala tunisiana, dupa ce seful statului a fugit din tara in noaptea de 14 ianuarie, obtinand azil in Arabia Saudita. Bilantul reprimarii manifestarilor: peste 100 de morti.

Justitia tunisiana a cerut rapid ajutor Interpolului pentru arestarea presedintelui destituit din functie. Pana la gasirea presedintelui renegat, Tunisia are nevoie de un Guvern care sa conduca tara pana la organizarea de alegeri prezidentiale anticipate, in termen de maximum 6 luni. Premierul tunisian Mohammed Ghannouchi a anuntat, pe 17 ianuarie, constituirea noului Guvern de uniune nationala, la 3 zile dupa fuga din tara a fostului presedinte Ben Ali. Tunisienii au continuat insa sa iasa in strada, cerand inlaturarea de la putere a partidului care a condus tara si in regimul Ben Ali si a reprezentantilor sai din Guvern.

Mohammed Ghannouchi, un tehnocrat care a condus Guvernul in ultimii 11 ani de mandat ai lui Ben Ali in fruntea tarii, va ramane, insa, la conducerea Executivului.Pe langa promisiunea ca va elibera toti detinutii politici, Mohammed Ghannouchi a anuntat, pe 17 ianuarie, ca noul sau Cabinet va ordona investigarea tuturor celor acuzati de coruptie si a celor care au acumulat averi uriase in regimul Ben Ali. In ciuda prezentei, in noul Executiv, a catorva membri ai opozitiei, protestele de strada au continuat, manifestantii cerand remanierea Guvernului.

In prezent, Tunisia ramane in asteptarea numirii unui nou Guvern, din care sa nu mai faca parte "greii" vechiului Cabinet din regimul Ben Ali.

Algeria, tara vecina, a incheiat anul 2010 cu o confruntare serioasa intre populatiile din mai multe zone, un nou val de proteste izbucnind si in capitala Alger. In popularul cartier Bab El-Oued, bande de tineri nemultumiti au comis mai multe atacuri asupra birourilor guvernamentale. Martorii au declarat ca politia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe agresori.

Trupele de soc au intervenit peste noapte, iar rapoartele autoritatilor au indicat proteste si atacuri similare care au inceput sa prinda contur si in alte cartiere ale capitalei. Demonstrantii au pus atacurile recente pe seama conditiilor de viata foarte proaste si a costului inalt al traiului algerian.

Guvernul algerian sustine ca aceste evenimente sunt revolte tipice ale cetatenilor suparati din cauza cresterii preturilor, noteaza Foreign Policy.

Autoritatile au incercat sa delegitimeze cererile protestatarilor, prin descrierea protestelor din ianuarie 2011 ca fiind "protestele unor hoti lenesi si a unor cercuri economice si politice", care sunt in dezacord cu reformele guvernului. Una dintre marile probleme este reprezentata de fapt, de coruptia extinsa in randul ierarhiei guvernamentale.

Guvernul algerian a incercat sa devieze caracterul politic al "cerintelor insurgentilor ", pretinzand reducerea inegalitatilor printr-o redistribuire a locuintelor sociale sau subventionarea produselor importate de care "beneficiau doar speculatorii si economia neagr". Algerieni care nu si-au mai primit salariile de luni de zile au incercat sa se sinucida in timpul protestelor.

Intr-o incercare disperata de a calma spiritele, Algeria a importat de urgenta un milion de tone de griu. "Algeria vrea sa nu fie contaminata de <> tunisian", a declarat un analist german pentru Reuters. Mai mult, guvernul de la Alger a redus preturile mai multor alimente si a crescut cantitatile de faina livrate in piata.

Masurile luate de urgenta par a fi doar un calmant. Presa franceza si agentiile internationale de presa scriu ca e doar o chestiune de timp pina cind revoltele vor izbucni cu intensitatea celor din Tunisia. Intre timp, tot mai multi algerieni se autoincendiaza, in semn de protest fata de politicile guvernamentale.

Egipt, cea mai mare bataie de cap a Occidentului

Epicentrul violentelor din Egipt a fost identificat in orasul-port Suez.

In ultimii ani, Suez a trimis miliarde in veniturile fiscale ale guvernului de la Cairo. Insa, la fel ca in restul tarii, prosperitatea nu a fost impartasita pe scara larga.

La inceputul lunii ianuarie, in Suez a izbucnit furia protestatarilor care au iesit in strada pentru a manifesta impotriva conditiilor economice si a lipsei de libertate, sub conducerea lui Hosni Mubarak. Protestele au escaladat si au ajuns in centrul capitalei, unde a avut loc o demonstratie nationala impotriva presedintelui Mubarak si a guvernului sau.

Multi protestatari si-au exprimat furia fata de cresterea preturilor, a saraciei si a conducerii autoritare a sefului statului egiptean, care se afla la putere de trei decenii. Multi egipteni cred ca el isi pregateste fiul - Gamal- pentru a prelua in viitor functia.

Ministerul egiptean de Interne a avertizat, la scurt timp ca orice noua manifestatie este interzisa. "Miscarea 6 aprilie", un grup de militanti pro-democratie care s-a aflat la originea protestelor a facut apel la organizarea de noi manifestari in centrul capitalei Cairo, inspirate din revolta tunisiana care a condus la fuga presedintelui Zine El Abidine Ben Ali.

Protestatarii s-au manifestat strigand sloganuri impotriva regimului, iar comunitatea internationala - inclusiv Statele Unite, Uniunea Europeana si ONU - a cerut autoritatilor de la Cairo sa tina cont de cererile celor care au iesit in strada.

Liderul opozitiei, Mohamed ElBaradei, proaspat reintors la Cairo a dat asigurari ca "nu exista cale de intoarcere", cu privire la schimbarile ce se anunta in Egipt si ca "oamenii din strada au rupt barierele fricii", anunta CNN.

Fratia Musulmana a cerut adeptilor sai sa demonstreze, dupa rugaciunile saptamanale musulmane, iar El Baradei a anuntat ca va lua parte la actiunile de protest. El a cerut demonstrantilor sa fie pasnici si guvernului presedintelui Hosni Mubarak sa opreasca retinerea si torturarea oamenilor. El Baradei considera ca un raspuns violent din partea guvernului este "contraproductiv" si ca regimul ar trebui sa promoveze democratia si dreptatea sociala.

Nici in Yemen viloentele nu au intarziat sa apara. Mii de oameni au iesit in strada la Sanaa, in urma unui apel al opozitiei, cerand plecarea de la putere a presedintelui Ali Abdallah Saleh, aflat la conducerea tarii de 32 de ani, anunta AFP.

Protestatarii au scandat ca presedintele tunisian a fugit din tara dupa 20 de ani la putere, iar in Yemen, Saleh este la putere de peste 30 de ani. "Ajunge!", au scandat ei. Ministrul de Interne din Yemen respinge, insa, asemanarea cu Tunisia: "Yemen nu seamana cu Tunisia, Yemen este o tara democratica".

Reuters estimeaza ca aproimativ 16.000 au protestat in mai multe zone ale orasului Sanaa. Oamenii cer schimbarea presedintelui si o imbunatatire a conditiilor de trai din Yemen, coniderata a fi cea mai saraca tara araba.

Opozitia a organizat 4 manifestatii distincte in Capitala tarii, in incercarea de a deruta fortele de politie. Protestele, care au debutat acum cateva zile, nu au degenerat in violente.