Zein al-Abidin Ben Ali, primul lider al unei tari arabe inlaturat de la putere la presiunea protestelor de strada. Tunisia, de la regim autoritar la Revolutia Iasomiei

de Alina Neagu     HotNews.ro
Duminică, 16 ianuarie 2011, 19:58 Actualitate | Internaţional


Zein al-Abidin Ben Ali
Foto: Agerpres/AP
 documente
(16 Ian 2011) PDF, 213KB
Zein al-Abidin Ben Ali, inlaturat acum doua zile de la putere in urma revoltei populare de amploare din Tunisia, are meritul de a fi mentinut stabilitatea politica si de a fi revitalizat o tara cu grave probleme economice in urma cu mai bine de doua decenii, cand el a preluat functia de sef al statului.

Criticii sai sunt insa de parere ca regimul autoritar (care a inclus un sistem de securitate interna bine pus la punct, persecutarea tuturor crititicilor - opozitie politica, jurnalisti, militanti pentru drepturile omului, ostilitatea fata de libertatea presei, incalcarea libertatilor civile, numarul-record de detinuti politici si razboiul impotriva gruparilor islamiste) a reprezentat pretul prea mare platit pentru stabilitatea care a atras in Tunisia turisti si investitori straini.


Citeste in documentul atasat cateva date social-economice despre Tunisia si sfaturile MAE pentru romanii care calatoresc sau vor sa faca afaceri in aceasta tara.

  • Revolutia Iasomiei

Zein al-Abidin Ben Ali a condus Tunisia in ultimii 23 de ani, fiind doar al doilea presedinte al acestei tari in cei aproape 55 de ani care au trecut de la obtinerea independentei fata de Franta (predecesorul sau, Habib Bourguiba, a condus tara intre 1956 si 1987).

Potrivit site-ului Foreign Policy, politica lui Ben Ali a fost o combinatie abila intre deschidere si represiune. Inca de la inceputul mandatului, el a afisat ostentativ, insa numai verbal, o deschidere fata de democratie si respectarea drepturilor omului, deturnand abil mesajele criticilor sai. In acelasi timp, a folosit din plin manipularea in scop electoral, intimidarea si le-a asigurat favoruri celor care au fost de partea sa. Cei care i s-au opus au simtit, insa, pe propria piele forta unui aparat de securitate interna care s-a amplificat dramatic in anii '90. Regimul autoritar si razboiul dus impotriva gruparilor islamiste au fost pretul platit pentru stabilitatea care a atras turisti, dar si investitori straini, comenteaza Foreign Policy.

In ultimii 5 ani insa, mitul Ben Ali a inceput sa se destrame, dupa ce tot mai multi tunisieni, intelegand ca islamistii nu mai reprezinta o amenintare serioasa in tara lor, au fost din ce in ce mai putin dispusi sa accepte regimul autoritar. In plus, "metodele" Guvernului tunisian impotriva crticilor sai au devenit tot mai brutale: Executivul s-a aratat din ce in ce mai putin deschis la dialogul cu criticii sai sau cu partidele din opozitie, a crescut numarul arestarilor, cenzura asupra presei, blocarea accesului la unele site-uri, atacurile fizice asupra jurnalistilor, a activistilor pentru drepturilor omului, a reprezentantilor opozitiei.

Totusi, povestile despre coruptia de tip mafiot care a imbogatit familia presedintelui tarii, cresterea impactului Facebook, Twitter si a blogosferei tunisiene (o parte din ea cu sediul in afara tarii) i-au ajutat pe tunisieni sa afle despre cele mai recente arestari, agresiuni sau afaceri ilicite care aveau legatura cu familia sefului statului.

Pe fondul nemultumirilor legate de coruptie, incalcarea libertatilor civile, somajul ridicat si pretul mare al alimentelor, ultimele doua saptamani ale anului 2010 au adus cel mai dramatic val de tulburari sociale din Tunisia ultimilor zeci de ani. "Revolutia Iasomiei", cum a fost numita revolta populara care a dus la caderea regimului Ben Ali, a inceput cu protestul personal al lui Mohamed Bouazizi, un tanar absolvent de facultate somer, caruia Politia ii interzisese sa vanda legume fara autorizatie. El si-a dat foc in fata sediului administratiei locale din Sidi Bouzid. In doar cateva zile, studenti, profesori, avocati, jurnalisti, activisti pentru drepturile omului, sindicalisti, politicieni ai opozitiei sau oameni simpli au iesit in strada in mai multe orase, inclusiv in capitala Tunis, pentru a condamna politicile economice ale Guvernului, represiunea impotriva tuturor criticilor puterii, dar si coruptia de tip mafiot, care, au acuzat protestatarii, imbogatea familia presedintelui.

Presedintele Ben Ali a reactionat prin demiterea Guvernului si anuntul privind organizarea de alegeri anticipate, insa protestele nu s-au oprit. Manifestantii au continuat sa iasa in strada, cerand demisia presedintelui.

Saptamana aceasta, protestele au escaladat, zeci de oameni fiind ucisi si alte cateva zeci raniti in timpul confruntarilor dintre Politie si protestatari. Vineri, fortele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene impotriva celor aproximativ 5.000 de manifestanti adunati in fata cladirii ministerului de interne pentru a cere demisia presedintelui Zine al-Abidine Ben Ali.

Tot vineri, in ultimele sale ore ca presedinte al Tunisiei, Ben Ali a incercat sa calmeze spiritele, anuntand ca Guvernul a fost demis iar Parlamentul dizolvat, urmand ca peste 6 luni sa aiba loc alegeri anticipate, dupa ce, cu o zi in urma, el se adresase natiunii printr-un discurs in care a anuntat ca nu va mai candida pentru un al saselea mandat in 2014, a ordonat politiei sa nu mai traga in protestatari si a promis ca va asigura libertatea presei.

Tunisienii au iesit joi seara pe strazile capitalei pentru a sarbatori decizia presedintelui de a ceda in fata manifestatiilor si a-si anunta retragerea,  au fluturat steaguri, au dansat si au cantat imnul national, dupa ce, in urma cu doar cateva ore, politia tragea in manifestanti.

In plus, la cateva ore dupa discursul presedintelui, mai multe site-uri blocate, precum Youtube.com sau Dailymotion.com, au functionat, iar site-ul ziarului Le Monde a putut fi accesat pentru prima data in cateva luni.

"Libertatile" acordate pe ultima suta de metri nu l-au ajutat, insa, pe Ben Ali sa ramana la putere dupa mai bine de 23 de ani de politica autoritara.

In cursul zilei de vineri, armata tunisiana a intrat in capitala si a cucerit pozitii cheie din oras, inclusiv palatul prezidential, cladirile ministerelor si aeroportul international, dupa ce intreaga tara a fost cuprinsa de proteste ample. Zine El Abidine Ben Ali a parasit tara in noaptea de vineri spre sambata, obtinand azil in Arabia Saudita, dupa ce Franta a refuzat sa il primeasca. Intre timp, in Tunisia, autoritatile depun eforturi pentru a restabili ordinea in tara, violentele continuand si sambata, dupa fuga lui Ben Ali.


  • Cine este Zein al-Abidin Ben Ali, primul lider al unei tari arabe intalurat de la putere la presiunea strazii

Zein al-Abidin Ben Ali, primul lider al unei tari arabe inlaturat de la putere la presiunea protestelor de strada, s-a nascut in 1936, la Hammam-Sousse, intr-o familie modesta de tunisieni musulmani (la vremea cand Tunisia se afla sub protectorat francez), potrivit Encyclopedia.jrank.org. Membru al miscarii de independenta anti-franceze Neo-Destour inca din adolescenta, Ben Ali a actionat ca o punte de legatura intre activistii locali Neo-Destour si gherilele anti-franceze care operau in imprejurimi. Dupa ce activitatile sale au fost date in vileag, tanarul Ben Ali a fost exmatriculat de la scoala si nu a mai fost admis la nicio institutie de invatamant din Tunisia administrata de francezi.

Dupa ce Tunisia a devenit independenta fata de Franta in anul 1956, Ben Ali a fost rasplatit pentru suportul sau acordat miscarii Neo-Destour, fiind selectat sa fie trimis in Franta, pentru a urma studii militare, dar si in Statele Unite.

Reintors in Tunisia, Ben Ali a fost, timp de 10 ani (1964-1974) seful Departamentului de Securitate Militara, pentru ca in 1974 sa fie numit atasat militar in Maroc. 3 ani mai tarziu, revine in Tunisia pentru a prelua conducerea Serviciului National de Securitate, iar in 1980 este trimis in Polonia, ca ambasador. In 1984 devine secretar de stat pe probleme de securitate nationala, iar din 1986 ocupa functia de ministru de Interne. Numele lui Ben Ali este strans legat de reprimarea tulburarilor de strada din 1978 (o greva generala) si 1984 (proteste masive de strada impotriva scumpirii alimentelor), dar si de eliminarea Miscarii de Tendinta Islamica, un grup care se opunea reformelor presedintelui Habib Bourguiba.

In ciuda unor neintelegeri dintre ei, in perioada 1974-1984, Bourguiba avea sa il numeasca prim-ministru in octombrie 1987, intr-un moment in care multi nu il mai considerau pe seful statului, aflat in aceasta functie inca de la independenta din 1956, apt sa mai conduca tara. In doar o luna dupa ce preluase functia de premier, Zein al-Abidin Ben Ali a demonstrat, cu ajutorul doctorilor, ca sanatatea lui Habib Bourguiba ajunsese in acel punct in care nu ii mai permitea acestuia sa ia decizii rationale si l-a indepartat de la putere printr-o lovitura de stat produsa in liniste, la 7 noiembrie 1987. Dupa acest moment, Ben Ali si-a asumat functia de presedinte al Tunisiei.

In primii ani de mandat, Ben Ali a afisat, spre deosebire de predecesorul sau, o deschidere catre miscarile politice de opozitie, iar interesul sau pentru un sistem multipartit a dus la semnarea unui pact national cu liderii opozitiei in 1988. Cu toate acestea, el a pastrat legaturi stranse cu vechiul partid de guvernamant, fostul PSD, redenumit in 1987 Miscarea Constitutionala Democratica, iar represiunea presedintelui tunisian impotriva liderilor grupurilor islamiste si opozitiei, dar si impotriva activistilor pentru drepturile omului, a crescut in intensitate in anii '90.

Spre exemplu, in 1992, 280 de membri ai Partidului Renasterii - formatiune de opozitie, au fost acuzati de complot, fiind adusi in fata instantei, iar multi dintre ei au fost amenintati cu pedeapsa cu moartea. Cazul a atras atentia Occidentului si organizatiilor internationale pentru drepturile omului, care au facut presiuni pentru eliberarea inculpatilor, dar cu toate acestea, 30 dintre ei au fost, in cele din urma, condamnati la inchisoare pe viata.

In 1994, liderul tunisian intra din nou in atentia lumii dupa arestarea lui Moncef Marzouki, general al Ligii Drepturilor Omului, acuzat de faptul ca ar fi dus o campanie impotriva lui Ben Ali, singurul candidat la alegerile prezidentiale din acel an si a interzis in tara sa agentiile internationale de presa care si-au manifestat preocuparea fata de acest eveniment.

Cu toate acestea, Ben Ali avea sa fie ales fara probleme in 1994 (cu aproximativ 99% din voturi), la fel si in 1999, pentru ca in 2004 sa fie reales cu aproape 95%, iar in 2009, cu 90% din voturi. Urmatorul scrutin prezidential era programat in 2014, in cazul in care Zein al-Abidin Ben Ali nu ar fi fost indepartat de la putere.

Ben Ali a preluat conducerea Tunisiei intr-un moment in care tara se confrunta cu probleme economice serioase - somaj cronic, deficit de plati, greutati in acordarea subventiilor de stat si in controlul preturilor (atat in anii '80, cat si in anii '90). Conditiile economice din Tunisia s-au imbunatatit, insa, produsul intern brut si turismul crescand spre anii 2000, la fel ca investitiile straine directe. Somajul a ramas, insa, si dupa 2000, la un nivel ridicat - in jur de 15%. In 1999, el a elaborat un plan pentru combaterea saraciei si asigurarea de locuinte adecvate pentru cei saraci.

In ciuda faptului ca a dovedit, mai tarziu, tendinte dictatoriale clare, Ben Ali a fost perceput, initial, ca un lider care intentiona liberalizarea sistemului politic din Tunisia. In 1989, Centrul Francez pentru Politica si Studii Sociale i-a acordat titlul de "Omul anului" pentru activitatea sa in promovarea drepturilor omului in Tunisia. Un an mai tarziu, Departamentul de Stat din SUA a cerut Congresului sa autorizeze cresterea fondurilor de asistenta pentru Tunisia pentru anul fiscal 1990. Perceptia americana era ca Ben Ali era omul care incerca sa revitalizeze o natiune cu grave probleme economice.

Insa in ciuda promisiunilor lui Ben Ali de a promova drepturile omului si a initierii unei legi pentru libertatea presei, Human Rights Watch a continuat sa denunte incalcari ale drepturilor omului in Tunisia.

In perioada 1990-1992, Ben Ali a subliniat in repetate randuri pozitia Tunisiei impotriva extremismului si terorismului. In ceea ce el a descris ca "simple masuri luate din considerente de securitate", a folosit Politia pentru a lovi in grupurile de militanti islamici si i-a trimis pe liderii acestora in exil.

Tunisia a avut, in timpul regimului Ben Ali, peste o mie de detinuti politici, figureaza pe lista celor mai ostile 10 tari din lume in ceea ce priveste libertatea presei si se afla si pe lista statelor care folosesc "stres-ul excesiv" si "tactici violente de interogare", intocmit de Departamentul de Stat al SUA.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






3644 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    toti criminalii astia Gadaffi, Mubarak, Bouteflika (Duminică, 16 ianuarie 2011, 20:03)

    Eneas [anonim]

    marita streangul!au distrus tarile lor ,au ucis viitorul lumii arabe si, cand sunt pe fuga ,ajung in Arabia Saudita caminul celor mai mari teroristi arabi !sper ca Iranul, in 5-10 ani, sa distruga Arabia Saudita!
    • +4 (4 voturi)    
      scuza-ma ... esti cam praf in gandire (Duminică, 16 ianuarie 2011, 22:53)

      dorin [anonim] i-a raspuns lui Eneas

      nu inteleg de ce il asociezi pe Gadaffi cu Mubarak si Ben Ali.
      Nu inteleg cum iti permiti sa compari Tunisia, o tara unde femeile pot avea orice functie (deci chiar pot avea practic) cu o tara imbecila precum Iranul ... o teocratie !

      ai incercat sa zici ceva ...dar sincer nu prea intelegi nici tu ce vrei sa zici ...
      • -2 (2 voturi)    
        ai o problema grava daca nu intelegi (Luni, 17 ianuarie 2011, 5:32)

        Eneas [anonim] i-a raspuns lui dorin

        deci tu , ce oi fi ,ca roman nu esti ,nu vezi manifestatiile de BUCURIE ale diasporei tunisiene , nu vezi ca poporul tunisian SARBATORESTE victoria impotriva dictaturii ,tu ,cu o minte simpla si usor de framantat vezi doar ca femeile au dreptul la nu stiu ce ..
        Mai ai multe de invatat mai Itic, Iranul nu este o tara mai imbecila decat a ta ,e o tara care respecta dreptul popoarelor de a trai in libertate !inainte de a te sparge in figuri pe HN spune de 100 de ori Bruha habaa be'sem Adonai si de 50 de ori Mizmor letoda, hariu l’Adonai kol haaret.-drept pedeapsa !
      • +1 (1 vot)    
        Comparatia cu Gadafii (Luni, 17 ianuarie 2011, 9:00)

        ta31 [utilizator] i-a raspuns lui dorin

        Ai perfecta dreptate, eu traiesc de cativa ani in Tunisia. Printre altele si numai faptul ca pe strada jumatate din soferi sau motociclisti sunt femei face complet deplasata comparatia lui eneas.
        Sunt biserici crestine, la ceremonii de botez, nunti paricipa in biserica foarte civilzat toti prietenii si invitatii musulmani (cel putin asa a fost pana acum).
        Ca sub sub regimul lui membrii familiei lui si nevestei lui au acaparat toate parghiile economice si se comportau fara scrupule, e alta poveste dar si asta sa putut face cu oportunismul si slugarnicia celor din jurul lor si a altora in jos pana la mai marii ultimei localitati.
        Faptul ca apus botnita islamistlor fundamentalisti e o treaba pozitiva care nu poate fi ignorata.
  • +3 (3 voturi)    
    Oare cum va fi in democratie? (Duminică, 16 ianuarie 2011, 20:22)

    AlinNeculai [utilizator]

    In dictatura s-a vazut clar. Foametea va duce la spulberarea puterii. Oare ce se va intampla cand o putere aleasa democratic va trece prin foamete/cresterea preturilor alimentelor+somaj extins.
    Vor schimba puterea cu opozitia? Sau stiind ca si opozitia le-ar aduce acelasi status quo, aceeasi calitate a vietii vor schimba SISTEMUL? Sau poate vor fi mai complianti la austeritate? Va fi anarhie? Va fi ordine? In fine, in cateva luni o sa aflu asta din presa.
    • +3 (7 voturi)    
      In democratie (Duminică, 16 ianuarie 2011, 21:14)

      Constantin [anonim] i-a raspuns lui AlinNeculai

      drepturile si beneficiile fostului dictator se redistribuie celor care vor si pot sa le inhate.
  • 0 (4 voturi)    
    bine ca nu l-au omorat ... (Duminică, 16 ianuarie 2011, 20:28)

    turistul [anonim]

    in felul asta se va putea intoarce peste vo' 5 ani cand lumea va fi dezamagita de situatia din tara .. si cand vor regreta 'prosperitatea' si 'stabilitatea' de acum ...
  • +1 (3 voturi)    
    Deocamdata vor trai cu sperante. (Duminică, 16 ianuarie 2011, 21:25)

    mircea [anonim]

    Si asta daca nu intra sub influenta fundamentalistilor islamici.Nu vad sanse de redresare miraculoasa a Tunisiei in 2011.Poate,daca reusesc alegeri democratice si vor tine islamul departe de politica,sa inceapa o oarecare dezvoltare.
  • 0 (14 voturi)    
    Tunisia (Duminică, 16 ianuarie 2011, 21:25)

    constantin [anonim]

    Tunisia:Un avertisment si pentru Europa
    Ceea ce s-a intamplat în Tunisia (unde preşedintele a fugit în stilul Ceauşescu) poate fi, în parte, un avertisment si pentru unele state din Europa, a căror politică de austeritate nu doar a pauperizat un segment important din populatie, dar în care nici nu se întrevede o politică de ieşire din criza. Ce s-a petrecut, în ultimii ani, în cateva state din UE , între care si România, unde guvernantii au înţeles ca ieşirea din criza înseamnă numai taieri de salarii si diminuari de pensii sau majorări ale preţurilor nu va fi de bun augur dacă, în acest an, "luminita" nu se va intrevede.
    Cine a cunoscut Tunisia din mersul autobuzului ştie ca era o tara curată, frumoasă, cu un litoral ce nu făcea fata cererilor. Dar puţini ştiu ca şederea în Tunis, de pildă, a unui străin era reperata si urmărită cu stricteţe de un regim poliţienesc bine pus la punct. Pe de alta parte, "cultul" clanului prezidential făcuse renumita aceasta mica tara a Maghrebului pentru corupţia instituţionalizată si imposibilitatea de a te integra mediului fără sprijinul interesat al autoritatilor mari sau mici.
    Pe acest fundal, al şomajului imposibil de cunatificat (mai ales în randul tineretului), a scumpirii produselor de baza (flacara revoltei a fost aprinsă de un mic negustor de zarzavaturi), a birocratizarii execesive a administraţiei, dar si a lipsei de orizont economic, o tara pana mai ieri aparent linistita si "vanata" de mulţi turişti a dat semnalul ca o structura de stat oricat de bine pusă la punct nu poate rezista cetatenilor înfometaţi si plini de durerea zilei de maine.
    Va lua Europa învăţătură de ceea ce s-a intamplat în Tunisia? Mulţi vor spune ca nu sunt termeni de comparatie si ca noi, europenii, trăim în alta civilizatie.Si dacă acesta este doar un alibi pentru guvernanti?
    Sărăcia si umilirea cetatenilor prin "reforme" care aduc atingere numai individului si familiei sale nu pot fi singurele si interminabilele remedii nici pentru iesirea din
    • +1 (7 voturi)    
      emotionant pina la lacrimi (Duminică, 16 ianuarie 2011, 22:43)

      lulu [anonim] i-a raspuns lui constantin

      Vai, domnu' constantin, aproape ca am plins de emotie citindu-va comentariul. Am totusi doua intrebari: au angajat pe la voi si niscaiva poeti? Pot sa ma alatur si eu ilustrei dvs. confrerii?
    • +3 (3 voturi)    
      :) (Duminică, 16 ianuarie 2011, 22:54)

      dorel [anonim] i-a raspuns lui constantin

      la munca :), ca la comunism iti promit eu ca nu ne mai intoarcem vreodata ! ;)

      ps. poti sa faci ceva pentru mine te rog ? sa ii spui in fiecare seara lui Ponta chestia asta !
    • +2 (4 voturi)    
      limba de lemn (Duminică, 16 ianuarie 2011, 23:11)

      mariaeva [utilizator] i-a raspuns lui constantin

      @constantin articolul tau pare scos din Scanteia/Adevarul. Esti/ai fost activist de partid ? Stapinesti limba de lemn foarte bine. Poate are nevoie Ponta de un scriitor de discursuri !
    • +1 (3 voturi)    
      Nu mai este vorba de guvernanti. (Luni, 17 ianuarie 2011, 0:09)

      AlinNeculai [utilizator] i-a raspuns lui constantin

      Criza pe care o deplangi tu, din care face parte si Tunisia, si China si SUA este o criza globala. Ea a inceput in momentul ca care s-a atins extractia petroliera maxima (peak oil). Din acel moment se va extrage din ce in ce mai putin petrol pana cand nu va mai fi. Productia petroliera va scadea constant, an de an , ceea ce va duce la cresterea astronomica a pretului combustibilului. Hrana se va scumpi exponential in primul rand pentru ca 80% din productia agricola exista doar pentru ca exista mecanizare (dependenta de petrol) si in al doilea rand pentru ca se transporta cu petrol. Vor fi revolutii de acest fel (pentru hrana, pentru carburanti). Vor fi discountinuitati in aprovizionari la nivel global. Din ce in ce mai dese. Sistemul financiar bancar va continua sa colapseze pana cand nimeni nu va mai plati nimic. In acele momente va fi anarhie din care se vor aglutina mici comunitati de supravietuitori. Fara ordinea Sistemului apus din cei 7 miliarde in timp relativ scurt vom mai fi doar 2 miliarde. Deci guvernele, omenia, oamenii, nimeni nu ne poate ajuta.
    • +1 (1 vot)    
      dl. constantin (Luni, 17 ianuarie 2011, 8:20)

      sache [anonim] i-a raspuns lui constantin

      ma alatur si eu celor care va spun ca bateti cimpii.
      1. iesirea din criza este un fenomen pe care nu-l intelegeti nici dvs si nici multi altii. citind printre rinduri, va raspund ca daca sua gaseste greu drumul de a iesi din criza (a se citi solutii) fiti mai ingaduitor cu base
      2. urmarirea strainilor care viziteaza tara este o practicata pe indelete si sistematic si de sua, sanctuarul democratiei
      3. in mod cert saracia de care vorbiti va fi complet eradicata in momentul in care al-qaida va conduce tunisia
  • +3 (5 voturi)    
    Vidul de putere ... (Duminică, 16 ianuarie 2011, 22:01)

    Leeview [anonim]

    Este de laudat ca au reusit sa scape de un regim dictatorial. Dar din pacate , si noi am invatat-o pe propria piele, este la fel de important ce pui in loc.

    Din nefericire pentru tunisieni, islamistii au sanse reale (nu neaparat foarte mari, totusi) sa preia puterea. Exact asa au patit iranienii. Au dat jos "sahul" si si-au dat "mat" singuri. Acum sunt pe mana islamistilor si nici un nefericit de acolo nu cred ca spune ca-i mai bine decat pe vremea sahului ( si el, tot dictator de altfel)

    Asa ca nu le doresc decat sa nu si-o faca cu mana lor. Ca ceea ce iti faci cu mana ta, ... se cheama, si nu scapi de ea prea usor.
    • +1 (1 vot)    
      Sansele islamistilor (Luni, 17 ianuarie 2011, 9:14)

      ta31 [utilizator] i-a raspuns lui Leeview

      Pe moment, nu cred ca u sanse,islamistii, tinerii care demonstrau au zis clar ca nu vor barbosi vor libertate locuri de munca si alte cereri pragmatice. dar daca aia la Tunis nu reusesc sa faca ordine urgent , ca acum se distruge aproape tot ce a fost al clanului , in loc sa protejeze si sa valorifice cumva in folosul tarii toate alea, vor ajunge la haos si aici e terenul favorabil islamistilor, vor sosi "fratiié imediat sa-i ajute cum stiu ei mai bine
      Nu mai exista politie, sa evaporat complet, la fel garda nationala, alta institutie de ordine sa facut invizibila se zice ca ei conduc bandele de jefuitori
  • -6 (6 voturi)    
    vai da mama voastra ! (Duminică, 16 ianuarie 2011, 23:03)

    coco [anonim]

    sunteti de rasul curcilor si al lumii, romani!
    • 0 (0 voturi)    
      Daca e asa.... (Luni, 17 ianuarie 2011, 13:53)

      @coco [anonim] i-a raspuns lui coco

      ..... vai de mama ta coco. Esti de risul curcilor si al lumii!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Tunisia: Premierul Ghannouchi a anuntat constituirea Guvernului de uniune nationala. Noul Executiv va elibera toti detinutii politici
Cele mai noi stiri pe acest subiect
17 Ianuarie 2011
16 Ianuarie 2011
15 Ianuarie 2011
14 Ianuarie 2011
13 Ianuarie 2011
Cele mai citite stiri pe acest subiect

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version