Divizia bancara a Postei elvetiene a anuntat luni ca a inchis un cont bancar deschis de catre fondatorul Wikileaks, Julian Assange, dupa ce acesta a oferit informatii false", transmite AFP. Decizia oficialilor elvetieni a venit in aceeasi zi in care autoritatile britanice au primit mandatul international de arestare emis de justitia suedeza pe numele lui Assange.

Julian AssangeFoto: Reuters

"PostFinance a pus capat relatiei sale de afaceri cu fondatorul Wikileaks, Julian Paul Assange", a afirmat banca elvetiana, adaugand: "Cetateanul australian a oferit informatii false legate de adresa sa de resedinta in timpul procesului de deschidere a contului".

Potrivit bancii, Assange a oferit ca adresa de resedinta o locatie neprecizata din Geneva.

Pagina electronica Wikileaks a prezentat in ultima perioada detalii ale contului deschis la PostFinance, precizand ca banii vor fi donati direct "lui Julian Assange si fondului de aparare a altor angajati Wikileaks". Numele titularului de cont era "Assange Julian Paul, Geneva."

Un purtator de cuvant al bancii elvetine a refuzat sa spuna daca in contul lui Assange erau fonduri, insa, potrivit BBC, in cont s-ar afla 31.000 de euro.

AFP precizeaza ca inchiderea contului reprezinta o noua lovitura pentru Assange. Vineri, serviciul PayPal a blocat toate transferurile financiare catre Wikileaks dupa ce guverne din intreaga lume au declansat actiuni juridice impotriva site-ului.

Pe de alta parte, AFP citeaza o relatare a BBC care precizeaza ca politia britanica a primit luni dupa-amiaza mandatul international de arestare emis de autoritatile din Suedia, lucru care sugereaza faptul ca fondatorul Wikileaks ar putea fi arestat "in curand".

Sursele citate de BBC afirma ca Assange se ascunde "undeva in sud-estul Angliei".

Procurorii din Suedia au emis un mandat international de arestare pe numele fondatorului Wikileaks, Assange fiind cautat de Politia suedeza dupa ce doua femei au depus plangeri impotriva sa pentru hartuire sexuala.

Pe 28 noiembrie, site-urile mai multor ziare (New York Times, El Pais, The Guardian sau Le Monde) au inceput publicarea de documente din peste 250.000 de dosare secrete ale corespondentei diplomatice americane, informatiile fiind puse la dispozitie de site-ul Wikileaks.