Salutat la Bruxelles, planul de austeritate irlandez este deplans pe insula: sindicatele denunta o nedreptate, economistii se tem de sufocarea fragilei relansari economice iar furia alegatorilor s-ar putea manifesta in fata urnelor, in cadrul alegerilor legislative partiale de joi, relateaza AFP.
"Este o condamnare la moarte". Pe strazile din centrul Dublinului, irlandezii se aflau inca sub socul vestilor anuntate in ziua precedenta de guvern. "Iau medicamente, Va trebui sa aleg intre a cumpara medicamente sau mancare", se plange un barbat de 40 de ani, al carui salariu minim va fi redus cu 12%.
Dublin a prezentat miercuri un plan de austeritate de 15 miliarde de euro. Alocatiile pentru somaj si cele familiale vor fi reduse, la fel ca si salariile functionarilor si salariul minim. In plus, vor fi desfiintate 25.000 de posturi de bugetari.
Panul constituie "o baza solida pentru negocierile asupra reformelor bugetare si structurale din programul de ajutor financiar pe care Irlanda l-a cerut UE si FMI", declarase miercuri seara, de la Bruxelles, comisarul european pentru Afaceri economice, Olli Rehn.
Dar, pe insula, tonul este cu totul altul.
"Lovituri pentru toti cu exceptia politicienilor", titreaza pe pagina 1 Irish Examiner. "Toata lumea va fi afectata dar premierul Brian Cowen va continua sa ia un salariu cat Barack Obama", scrie si Irish Sun. Presa recunoaste, cu toate acestea, ca nu exista alternativa.
Nu si sindicatele. "Acest plan este o foaie de parcurs spre epoca de piatra si o declaratie de razboi impotriva salariilor mici", a sustinut Jack O'Connor, presedintele Siptu, cel mai mare sindicat din Irlanda.
"Primele tinte sunt cei mai vulenrabili", spune si David Begg, secretar general al Irish Congress of Trade Unions (ICTU), cea mai mare confederatie sindicala.
Sindicalistii fac apel la rezistenta in cadrul unui miting organizat sambata, si la care sunt asteptate cateva zeci de mii de persoane.
Furia populatiei, umilita deja de apelul la ajutor international, are toate sansele sa se reflecte in alegerile partiale de joi, din comitatul Donegal (nord-vest). Sondajele arata ca partidul aflat la putere, Fianna Fail, este marele perdant, ceea ce va reduce cu doi deputati infima majoritate guvernamentala pe care o are, inainte de prezentarea in Parlament, in 7 decembrie, a bugetului de austeritate pentru 2011.
Fine Gael, principalul partid de opozitie, a avertizat deja ca va cere UE renegocierea planului irlandez.
Amploarea masurilor de austeritate ridica semne de intrebare in ceea ce priveste fragila relansare a economiei celtice. "Masurile fiscale vor avea un impact semnificativ asupra cererii iar consumul va continua sa stagneze, crede Constantin Gurdgiev, profesor la Trinity College din Dublin.
Planul nu prevede nicio rezerva "in vederea unor eventuale noi injectii de capital in sistemul bancar care ar putea fi necesare", se mira casa de comert Davy Research.
Bancile irlandeze, impovarate de datorii, au fost deja sustinute de stat cu suma de aproximativ 50 de miliarde de euro, dar amploarea pasivelor nu este cunoscuta in totalitate si ar putea atinge in total mai multe sute de miliarde de euro.