Nezavisimaia gazeta: Rusia nu stie inca foarte clar cum va arata scutul antiracheta si care ar putea fi rolul Moscovei in acest sistem

Sambata, la Lisabona, a avut loc primul summit Rusia-NATO dupa criza caucaziana din august 2008. Iar primul rezultat a fost, probabil, intelegerea partilor privind realizarea unei analize atotcuprinzatoare a conditiilor de colaborare in domeniul apararii aeriene, scrie Nezavisimaia gazeta.

Ziarul constata ca nici in documentul final, nici la conferinta de presa a lui Dmitri Medvedev nu s-au facut referiri la initiativa Moscovei privind noul Tratat de securitate europeana. S-a decis, probabil, ca sunt suficiente structurile deja existente.

NG noteaza, de asemenea, ca Rusia nu stie inca foarte clar cum va arata scutul antiracheta si care ar putea fi rolul Moscovei in acest sistem. Deocamdata, Moscova si Bruxelles denumesc in mod diferit respectivul sistem: Medvedev vorbeste despre un scut european, in timp ce in documentele oficiale ale Aliantei el este desemnat drept „scut NATO”.

Totusi, judecand dupa afirmatiile lui Medvedev, participarea Rusiei nu poate fi decat una de parteneriat. „Nu se pune problema unei participari de fatada, cum se spune. Fie participarea noastra este completa, cu schimb de informatii si responsabilitate pentru rezolvarea diferitelor probleme, fie nu exista nici un fel de participare. Dar daca nu vom participa deloc, din considerente lesne de inteles, va trebui sa ne aparam”, a avertizat presedintele Rusiei.

Cum sunt interpretate lucrurile in Europa? Expertii Institutului polonez pentru afaceri internationale (PISM) sustin ca Rusia nu poate bloca aparitia sistemului de aparare in Europa si nici nu va putea restrange posibilitatile ei prin intermediul unor restrictii. De aceea, singura posibilitate a Moscovei de a influenta viitorul sistem il constituie aderarea la el in conditii avantajoase pentru ea insasi.

Interlocutorii cotidianului rus cred ca pentru colaborarea cu Moscova in chestiunea scutului antiracheta, Rusia si Alianta trebuie sa rezolve o serie de chestiuni financiare si tehnologice (precum schimbul de tehnologii), politice si strategice. Ceea ce necesita timp.

„In conditiile actuale, neincrederea reciproca este mult prea mare pentru a crea un sistem integrat”, au explicat expertii PISM. NG aminteste ca, in ajunul summitului din Portugalia, presedintele polonez, Borislaw Komorovsky a declarat pentru Gazeta Wyborcza, ca nevoile de securitate ale Poloniei, ca stat situat la granitele rasaritene ale NATO, trebuie evaluate altfel decat pentru tarile Europei occidentale.

Expertii au explicat ca seful statului doreste sa „aloce o portiune de teren pentru bazele NATO, cu scopul asigurarii unui grad de securitate sporit”. Este evident, scrie NG, ca aparitia unor baze NATO in Polonia, dupa cele in curs de constructie in Romania si Bulgaria, ar antrena o reactie negativa a Moscovei. Interlocutorii NG din Varsovia afirma, la randul lor, ca in interiorul Aliantei exista temerea ca, intr-un moment critic, Rusia va paraliza sistemului regional de aparare aeriana, refuzand sa activeze elementele sistemului. Prin urmare, Rusia si NATO trebuie sa depuna eforturi substantiale pentru consolidarea increderii reciproce.

Kommersant: Perimetru unic de securitate Rusia - NATO

Kommersant scrie, pe de alta parte, ca in relatiile dintre Rusia si NATO s-a produs o cotitura, dupa care ideea aderarii Rusiei la Alianta nu mai pare chiar atat de imposibila. In noua strategie NATO se precizeaza ca acest bloc nu mai reprezinta vreun pericol pentru Rusia si doreste un parteneriat strategic cu partea rusa. Dmitri Medvedev a iesit cu o initiativa surprinzatoare, sugerand „crearea unui scut antiracheta care sa permita Rusiei sa protejeze Europa de eventualele amenintari cu racheta, in schimbul unor angajamente similare din partea Occidentului. In caz de succes, acest proiect va deveni primul exemplu din istorie al integrarii reale a unor fosti potentiali adversari".

Kommersant a aflat ca se are in vedere ca Rusia si Occidentul sa creeze un perimetru unic de securitate antiracheta, cu elemente de aparare aeriana si antiracheta. Interlocutorii cotidianului au precizat ca, in spatele usilor inchise, Medvedev i-a anuntat pe liderii tarilor membre ca Rusia este dispusa sa inchida sectorul sau pentru a asigura securitatea statelor europene dinspre directia sa.

„Altfel spus, Moscova este gata sa doboare orice proiectil care ar zbura in directia Europei survoland teritorul rus sau sectorul nostru de responsabilitate. Adica Rusia este gata sa ofere o protectie reala tarilor situate la vest de Rusia”, a explicat pentru Kommersant un inalt diplomat rus.

In egala masura, NATO trebuie sa-si asume responsabilitati similare vizand sectorul sau ori sectoarele care vor fi acoperite de statele membre ale Aliantei: daca cineva se gandeste sa atace Rusia folosind in acest scop spatiul aerian european, tot ce va zbura trebuie sa fie doborat de americani sau de tarile NATO”.

Actualitatea acestei propuneri este justificata de faptul ca, in prezent, nici NATO, nici Rusia nu sunt gata sa permita accesul altora la sistemele lor de aparare, dorind sa pastreze controlul suveran asupra lor. „Altceva este daca pachetul de instrumente – senzori, radare, rachete de interceptare – va fi orientat spre spatiul exterior si nu se vor afla pe linia de delimitare a Rusiei si Aliantei. Daca acest lucru se va realiza, va apare convingerea ca sitemului european antiracheta nu va atenta la sectorul de actiune al fortelor nucleare strategice rusesti”, au precizat surse ale Ministerului rus de Externe.