Afirmatiile lui Thilo Sarrazin au starnit saptamana aceasta o aprinsa polemica, ce a depasit granitele Germaniei. Membru in consiliul de administratie al Bancii Federale si politician social-democrat cu state vechi, Thilo Sarrazin (65 de ani) a mai iesit la rampa ca provocator de dezbateri. Acum insa, afirmatiile sale referitoare la identitatea genetica a unor popoare si etnii, ca si pericolul pe care l-ar reprezenta pentru Germania imigratia islamica, au zgandarit cuibul cu viespi. Din cauza ratei de natalitate scazute, in randul populatiei autohtone, Germania ar deveni "mai mica si mai proasta", considera el.
Cartea "Deutschland schafft sich ab" (Germania se dezintegreaza, ed. DVA, 2010), a fost lansata oficial in 30 august. Avand ca subtitlu "Cum ne punem tara la bataie", cartea a fost tiparita initial in 25.000 de exemplare, toate precomandate. Comenzile s-ar ridica, intre timp, la peste 100.000 de exemplare.
Nu doar opinia publica si mediile germane se ocupa intens de acest caz. SPD vrea sa-l excluda pe Sarrazin din partid, iar Bundesbank-ul, cu acordul tacit al cancelarului Angela Merkel, se framanta cum sa scape onorabil de incomodul personaj, trimitandu-l eventual in pensie.
- Identitatea germana si migratia islamica
Fara a se considera un rasist, Sarrazin afirma ca exista o "identitate germana", conditionata genetic, la fel cum exista aceasta identitate la evrei sau la basci. El pune degetul si pe rana unei tematici prezente, de decenii, in toate campaniile electorale din Germania: migratia si integrarea sociala a strainilor. El considera insa ca atentia acordata acestei problematici este insuficienta si "despre costurile sociale ale unei migratii necontrolate se tace chitic... si politic corect".
Sarrazin pune accente in special pe "migratia islamica". In opinia sa, migrantii musulmani ar fi insuficient integrati pe piata muncii, in consecinta beneficiari de ajutor social. Desi in randul acestor familii ar exista o inalta rata de natalitate, interesul fata de programele educationale germane ar fi scazut. In consecinta, s-ar remarca tendinta "crearii unei societati paralele", deviante de la societatea din Germania, in ansamblul ei.
Imigratia islamica ar fi, in opinia autorului, "marcata de convingeri diferite, misogine si criminale...cu extensii curente catre terorism". Iar aceasta s-ar petrece cu sprijinul tacit al statului social.
- Se mosteneste genetic inteligenta?
Pe o baza considerata de unii critici pseudo-stiintifica, Sarrazin trage concluzia ca "inteligenta masurabila este mostenita in proportie de 50-80%". El citeaza rezultate ale testului educational PISA, in care imigrantii din China, Vietnam sau India s-ar situa la varf, in timp ce aceia din Pakistan, Maroc sau Turcia, in general din tarile islamice, ar fi la coada clasamentului, fiind "in mod evident, mai putin interesati de schimbul cultural".
Capitolul "Mai multi copii de la cei destepti, pana nu e prea tarziu" este unul dintre cele mai controversate. Ziaristii de la die tageszeitung (taz) considera ca notiunea "disgenie", intrebuintata de autor pentru a descrie procesele de selectie negativa in randul unei populatii, nu poate fi inteleasa in afara "eugenicii" lui Francis Galton (sec. al XIX-lea), care a dat apa la moara puritatii de rasa, proferata cu efecte dezastruoase de ideologia nazista.
- Partidul sarrazinilor
Daca reactiile din mediul politic, de afaceri si mediatic german sunt, in mod previzibil, preponderent negative, in randul opiniei publice din Germania pare sa se fi cristalizat si un curent de opinie, care aproba tezele lui Sarrazin.
La ipoteza crearii in Germania a unui partid la dreapta Uniunii Crestin-Democrate (CDU/CSU), cca 20% din respondentii unui sondaj de opinie initiat de postul n-tv au raspuns afirmativ. Intre potentialii conducatori ai acestui virtual partid, s-ar afla si Thilo Sarrazin. Acesta insa neaga ca ar avea vreun interes personal si politic, atat in sondaj, cat si in crearea unui partid cu ideologie apropiata vreunei extreme.
Un alt sondaj de opinie al n-tv, pe internet, pune intrebarea: "Este Thilo Sarrazin inca compatibil cu functia de membru al consiliului de administratie al Bundesbank?". 81% dintre respondenti spun ca "da", doar 19% raspund negativ. In emisiunea din 1 septembrie difuzata de postul TV numit, i s-a dat posibilitatea autorului sa se confrunte nu doar cu contestatarii tezelor sale si opinia publica, in general, ci si cu reprezentanti model ai integrarii turcilor pe teritoriul federal.
- Chebab si minarete
Aproape 20% din populatia Germaniei are un fond de migratie, adica s-a nascut, sau are cel putin unul dintre parinti nascut in strainatate. Numarul imigrantilor musulmani este evaluat la cca. 4 milioane, peste trei milioane dintre ei fiind turci. Acestia lucreaza ca angajati in mai toate bransele economice, dar si ca antreprenori in gastronomie, mediul financiar-bancar, asigurari, turism etc. In ultimele decenii, in mai toate orasele germane au aparut magazine turcesti. Se vand bijuterii, rochii de mireasa, dar si marfa cu pret redus sau alimente.
Chebab-ul rivalizeaza carnatul nemtesc pe masa oricarui trecator grabit. In Berlin, Koln, Dusseldorf, Frankfurt si alte mari orase germane, strazi intregi poarta pecetea Semilunii. Turcii sunt reprezentati, pana aproape la cel mai inalt nivel, in politica. Din ce in ce mai multe minarete strapung cerul Germaniei. Inainte de Craciun, intr-un oras german a existat ezitarea de a afisa simboluri crestine, pentru nu a inhiba cumparatorii de alte religii, ai produselor de sezon.
Desi presedintele turc face mereu apel la turcii din Germania sa nu se lase asimilati, la a doua si la a treia generatie schimbarea de mentalitate - cu toate derapajele inevitabile de la regula- este evidenta.
Cu o populatie autohtona din ce in ce mai varstnica si rata de natalitate apropiata de 1 copil/ familie, nemtii risca regres demografic. Aceasta inseamna lipsa de forta de munca si lipsa de competitivitate economica pe plan global. Pragmatic, politicul german nu vrea ca Germania sa devina a doua Japonie, care se confrunta cu probleme demografice similare. In acest context, Thilo Sarrazin e firesc sa fie pus la zid, cu gandirea sa oblica cu tot.
6
12
