Premierul ungar, Viktor Orban, risca sa devina din nou un paria in ochii guvernelor occidentale daca nu renunta la tentativele de slabire a institutiilor democratice. Avertismentul vine din partea cotidianului american Washington Post, care trece in revista primele masuri anuntate de noul guvern de la Budapesta, instalat dupa ce FIDESZ, formatiunea domnului Orban, a obtinut o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare.

Doua sunt motivele de ingrijorare. Primul dintre vizeaza decizia de a acorda pasapoarte unguresti etnicilor maghiari care traiesc in statele vecine: Romania, Slovacia si Serbia. Insa, in conditiile in care primele doua sunt membre ale Uniunii Europene iar ce-a de-a treia se pregateste de aderare, utilitatea unui astfel de demers este greu de explicat, sustine Washington Post. Ramane astfel cealalata explicatie: dorinta domnului Orban de a face pe plac acelor unguri care continua sa nu accepte prevederile tratatului din 1920 de la Trianon care a stabilit granitele actuale ale Ungariei.

Media de partid si de stat

Insa, daca chestiunea pasapoartelor poate fi interpretata intr-un registru pur simbolic, mai greu se poate proceda asa in cazul tentative de schimbare a reglementarilor care privesc presa din Ungaria. Dupa alegeri, profitand de majoritatea absoluta pe care o detine in parlament, FIDESZ s-a grabit sa elimine din Constitutie prevederile care urmareau sa previna aparitia monopolurilor informationale. In locul lor a fost promovat un proiect legislativ care unifica mai multe institutii insacinate cu supravegherea posturilor radio si tv. Noul consiliu, astfel rezultat, va avea o conducere numita de prim-ministru si partidul de guvernamant si va primi atributii inclusiv pentru reglementarea activitatii posturilor private. Altfel spus, toate radiourile si televiziunile din Ungaria intra sub control guvernamental, transformanadu-se dupa cum spune opozitia socialista “din media publice in media de partid”, un fenomen care, noteaza WP, nu a mai fost in intalnit in Europa Centrala de la caderea comunismului in urma cu 20 de ani.

Insa asta nu e tot. FIDESZ merge chiar mai departe si propune o a doua masura, chiar mai ingrijoratoare. Potrivit unui proiect legislativ care nu a fost inca dezbatut de parlament, statul ar urma sa reglementeze activitatea publicatiilor private si chiar a bloggerilor, deschizand astfel calea pentru interventii asupra continutului respectivelor medii de presa precum si pentru instituirea obligativitatii obtinerii unei autorizatii de functionare din partea guvernului. Obiectiile ferme venite din partea jurnalistilor unguri si din partea organizatiilor internationale care se ocupa cu apararea libertatii presei au amanat deocamdat dezbaterea proiectului insa, dupa cum spun observatori unguri citati de Washington Post, nu e vorba decat de o amanare care are in vedere si schimbarea de la varful statului ungar unde presedintele Laszlo Slolyom va fi inlocuit cu unul dintre aliatii nationalisti ai lui Viktor Orban.

Deja-vu unguresc

Washington Post aminteste ca, in precedentul sau mandat, domnul Orban devenise nefrecventabil in capitala americana din cauza apropierii sale fata mediile extremei drepte ungare – antisemita si practicanta a unui nationalism specific anilor 30. Situatia s-ar putea repeta daca premierul ungar nu opreste derapajele antidemocratice. Cotidianul american observa, usor ironic, ca, beneficiar al unui rezultat electoral neobisnuit de mare pentru o democratie parlamentara, domnul Orban si-ar putea folosi mai bine autoritatea pentru aplicarea masurilor de reforma imperios necesare economiei ungare.

Rezerve la FMI si UE

Daca era nevoie de o confirmare asupra ordinii prioritatilor pentru guvernul de la Budapesta aceasta a venit la finalul saptamanii trecute cand FMI si Uniunea Europeana au anuntat ca suspenda discutiile privind evaluarea acordului de finantare cu Ungaria. In valoare de 20 de miliarde de euro, acordul a fost incheiat in urma cu doi ani iar decizia celor doua organisme internationale pune Ungaria in imposibilitatea de accesa fondurile ramase disponibile in cadrul intelegerii (aproximativ 5,7 miliarde euro). Ungaria nu apelase de anul trecut la aceasta sursa de bani insa acordul reprezenta o garantie pentru actorii de pe pietele internationale care au acceptat sa finanteze guvernul de la Budapesta. Printre efectele anuntului FMI si UE s-ar putea numara, sustin analistii, o depreciere accelerata a monedei nationale ungare, forintul, si o crestere semnificativa a costului finantarii. Asta in conditiile in care deficitul bugetar al Ungariei pare deja scapat de sub control iar oficialii FMI si UE insista ca Budapesta trebuie sa il reduca semnificativ data fiind datoria publica uriasa a tarii.

De altfel, in urma cu putin timp, pe pietele internationale costul asigurarilor contra unei eventuale intrari in capacitate de plata a Ungariei era in crestere.

Deocamdata nimeni nu a facut vreo legatura intre derapajele antidemocratice ale domnului Orban si rigurozitatea FMI fata de Ungaria, insa poate fi remarcat faptul ca institutia internationala a fost mai intelegatoare cu alte state aflate in situatii dificile, Romania fiind unul dintre ele. ​