Oamenii moderni au mostenit aproximativ 1-4% din genomul Omului de Neanderthal, este rezultatul unui studiu derulat de o echipa internationala formata din 56 de oameni de stiinta. Astfel, ei au descoperit ca cele doua specii nu au trait complet separat, ci s-au incrucisat, chiar daca intr-o mica proportie, cel mai probabil atunci cand primii oameni au inceput sa emigreze din Africa. Oamenii moderni din Europa, Asia si Australia prezinta o mostenire genetica a omului de Neanderthal, dar cei din Africa nu, se arata in studiul publicat in revista Science si citat de Reuters.

Din punct de vedere evolutiv, neanderthalienii sunt cea mai apropiata ruda a omului. Aparuti in urma cu 450.000 de ani, au populat Eurasia, dar au disparut acum 25.000 - 30.000 de ani, in momentul in care omul modern, cel pe care il denumim Cro-Magnon, si-a inceput expansiunea mondiala din Africa.

Oamenii de stiinta au reusit sa decripteze aproximativ 60% din genomul omului de Neanderthal, pornind de la niste fragmente de os datand de acum 40.000 de ani si descoperite, in urma cu doua decenii, intr-o pestera din Croatia, noteaza Le Figaro.

Studiul ar putea ajuta la rezolvarea dezbaterii legate de modul in care au trait cele doua specii de-a lungul timpului in Europa si in Orientul Mijlociu, in conditiile in care pana in prezent opinia generala era ca omul de Neanderthal si Homo Sapiens nu s-au imperecheat.

"Oamenii care traiesc in afara Africii poarta o mica mostenire a ADN-ului neanderthalian", explica Svante Paabo, de la Institutul Max Planck din Munchen, Germania, care a condus studiul.

"Proportia genelor mostenite de la omul de Neanderthal este cuprinsa intre 1 si 4 procente. Este o componenta mica, dar extrem de reala a mostenirii noastre genetice din afara Africii", spune si Dr. David Reich, de la Harvard Medical School din Boston.

Paabo a precizat ca nu pot fi identificate trasaturi specifice mostenite de la neanderthalieni: "In momentul de fata, putem spune doar ca sunt fragmente aleatorii de ADN".

Cercetatorii au dezvoltat noi metode pentru a aduna, separa si analiza ADN-ul neanderthalian. "In aceste oase care dateaza de acum 30.000, 40.000 de ani s-a pastrat foarte putin ADN", precizeaza Paabo, care a adaugat ca peste 97% din ADN-ul extras provenea de la bacterii si ciuperci.

Oamenii de stiinta au reusit insa sa compare secventa ADN neanderthaliana cu cea provenita de la oameni din Europa, Asia, Papua Noua Guinee si Africa.

Ei au incercat sa vada si diferentele genetice care ar putea explica succesul Homo sapiens. S-a descoperit ca regiunile ADN care prezentau cele mai multe variatii, respectiv cele care au permis cea mai buna evolutie, se refera la genele legate de dezvoltarea mentala si cognitiva, a craniului si a cutiei toracice­.

"Chiar daca aceasta premiera este incredibila, trebuie sa privim aceste ipoteze cu prudenta. Anumite aspecte tehnice, precum lungimea fragmentelor ADN analizate, sunt din punctul meu de vedere un pic cam 'lejere'", tempereaza insa Evelyne Heyer, profesor francez de antropologie genetica.

Rezultatele cercetarii arunca o lumina noua asupra oamenilor moderni traind si interactionand la cele mai intime nivele cu o specie care acum a disparut.

"Au existat incrucisari intre cele doua specii, la un nivel redus. Neanderthalienii nu erau foarte diferiti genetic de noi", explica Dr. Eric Green, director la National Human Genome Research Institute, intr-o declaratie.

Cercetatorii au identificat cinci gene unice la neanderthalieni, inclusiv trei gene ale pielii. "Acestea sugereaza ca ceva in fiziologia sau morfologia pielii s-a schimbat la oameni", adauga Paabo.

In martie, Paabo si echipa sa de cercetatori au anuntat ca au descoperit o noua specie de oameni, care a trait pana in urma cu 30.000 de ani alaturi de oamenii moderni si de neanderthalieni, in Siberia.

Oamenii de stiinta speculeaza de ani de zile ca au existat mai multe specii de oameni care au trait concomitent in diferite perioade in ultimul milion de ani. Dar multi dintre acestia au trait cel mai probabil in zonele tropicale, unde ramasitele osoase dispar mult mai repede.

Paabo crede ca locuitorii de azi din Africa ar putea pastra o mostenire a acestui ADN necunoscut, chiar daca nu prezinta genele neanderthalienilor.