Asteptat in fata unei comisii de ancheta, premierul britanic Gordon Brown a sustinut angajamentul Marii Britanii in Irak si a dezmintit informatia ca ar fi refuzat sa acorde bani pentru a asigura securitatea soldatilor. "Cred ca am luat decizia buna, pentru ca intreaga comunitate internationala ii cerea de ani buni lui Saddam Hussein sa respecte dreptul international si obligatiile internationale pe care le acceptase", a declarat Brown, citat de Le Figaro.

"In cele din urma, a fost imposibil sa-l convingem sa respecte dreptul international", a continuat premierul britanic. Gordon Brown a vorbit vineri in fata comisiei de ancheta mai bine de patru ore, aparand angajamentul luat in 2003 de britanici in Irak.

Preluand modelul folosit de predecesorul sau Tony Blair in depozitia de la finele lunii ianuarie, Gordon Brown a declarat ca Londra a cautat pana la final o solutie diplomatica. "Pana in ultimul minut, (...) multi dintre noi am sperat ca va reusi calea diplomatica", a precizat el.

Intre luna martie 2003 si finalul lunii iulie 2009, data la care Marea Britanie a pus capat interventiei sale, 179 de soldati britanici au fost ucisi in Irak. Dar Gordon Brown a trebuit sa raspunda si unei alte acuze. Potrivit unor responsabili militari, el ar fi refuzat armatei o serie de "bugete strategice", inainte si in timpul razboiului din Irak.

Fostul sef al statului major britanic, lordul Charles Guthrie, a declarat ca insuficienta fondurilor acordate de Gordon Brown in perioada in care era ministru al Finantelor a costat viata soldatilor britanici in Irak si Afganistan.

In fata comisiei, primul ministru s-a aparat explicand ca "resursele financiare necesare erau disponibile" si ca nicio "restrictie financiara nu ne-ar fi impiedicat sa facem ce este necesar din punct de vedere militar".