Dupa mai bine de doua saptamani de negocieri intense intre premierul Marii Britanii, Gordon Brown, si cel al Republicii Irlanda, Brian Cowen, la care au participat si partidele care impart puterea in acest moment in Nord, istoria tensionata a Irlandei de Nord intra intr-o noua era, care va fi marcata de schimbari importante, printre care instituirea unui ministru propriu de justitie, in conditiile in care, pana in prezent, toate deciziile din acest domeniu erau stabilie la Londra.
Parctic, schimbarile istorice prezente au in vedere transferul puterii in mai multe domenii de la Londra si guvernul Marii Britanii spre Parlamentul si guvernul Irlandei de Nord.
Negocierile au fost complicate si au fost la un pas de a esua, insa ultimatumul dat de catre Gordon Brown, care oferise un termen maxim de doua saptamani acum cateva zile, a fost luat in considerare de catre negociatori. Schimbarile decise vor intra in vigoare luni, 12 aprilie.
Iata cele mai importante decizii care au fost stabilite in urma discutiilor dintre Gordon Brown, Brian Cowen, dar si Martin McGuinness (reprezentantul partidului republican Sinn Fein si viceprim-ministru al Irlandei de Nord, care militeaza pentru unirea Irlandei cu Irlanda de Nord) si Peter Robinson (presedintele Partidului Unionist Democrat si prim-ministrul Irlandei de Nord, care militeaza pentru mentinerea apropierii de Marea Britanie), ultimii doi reprezentand cele mai mari doua partide care impart in prezent puterea decizionala in Irlanda de Nord:
- Incepand din aprilie, Irlanda de Nord va avea propriul ministru de Justitie, fara a mai depinde in acest domeniu de deciziile si politicile stabilite la Londra; postul va fi oferit Partidului Aliantei Irlandei de Nord, care in prezent nu face parte din Guvern, ci doar din Parlament;
- Se va constitui un grup de lucru de 6 persoane care va organiza si supraveghea paradele Ordinului Portocaliu, organizatia care reuneste protestantii din Irlanda de Nord;
- Va avea loc transferul puterii de la Londra spre Belfast in ceea ce priveste fortele de politie si de mentinere a ordinii in Irlanda de Nord;
Noile decizii, pe placul partidului republican Sinn Fein, au fost apreciate de catre toate fortele implicate, ramanand insa de asteptat un raspuns din partea partidelor care compun opozitia parlamentului Irlandei de Nord.
"Aceste decizii apartin locuitorilor Irlanei de Nord si reprezinta ultimul capitol din istoria lunga si turbulenta a deceniilor marcate de violenta. E un pas esential pentru securitate si stabilitate in Irlanda de Nord", a declarat Gordon Brown, premierul Marii Britanii.
Desi a recunoscut ca ar fi dorit sa vada o insula a Irlandei unificata, Martin McGuinness a declarat ca e constient ca unionistii doresc mentinerea apropierii de Marea Britanie si ca “trebuie sa construim o administratie pentru oamenii Irlandei de Nord si pentru linistea copiilor si nepotilor nostri”.
Guvernul Irlandei de Nord este format, in afara de Partidul Unionist Democrat si Sinn Fein, de Partidul Unionist al Ulsterului si de Partidul Social Democrat al Muncii, ultimele doua partide neparticipand insa la luarea noilor decizii istorice.
Irlanda de Nord a fost scena unor grave tulburari sociale si politice in secolul trecut, perioada 1960-1998 fiind considerata drept neagra, conflictele religioase dintre catolici si protestanti, pe de o parte, si dintre republicani si unionisti, pe alta parte, ducind la mii de morti.
Denumita “The Troubles”, perioada de conflict a avut un final istoric in 1998, atunci cind Tony Blair, din partea Marii Britanii, si Bertie Ahern, prim-ministru Irlandei din acea perioada, au semnat un tratat care a pus capat conflictelor sangeroase majore.
2
1
