"Domnule Steinmeier, va tutuiti cu Frau Merkel?” a intrebat simpaticul moderator TV Peter Kloeppel, la duelul televizat din 13 septembrie. Nu, ministrul de externe (si vicecancelar) nu se tutuieste cu sefa, desi au lucrat cot la cot, timp de patru ani. Asta nu inseamna ca team-workingul nu i-a influentat. Mai rar s-a vazut atata armonie intre doi contracandidati la postul de cancelar al Germaniei. In loc de duel, am asistat mai degraba la un duet. In loc de sabii s-au scos, spre finalul confruntarii, varfuri tocite de bricege. Maine seara se va sti cine va guverna Germania in urmatorii patru ani.
In 27 septembrie au loc alegerile pentru Bundestag (Parlament) in Germania. 27 de partide apar pe listele electorale, cu candidatii lor de varf. Unele dintre aceste partide stau la vot doar la alegerile regionale, din landurile Schleswig Holstein si Brandenburg, care au loc tot duminica.
Negru si galben
Uniunea vrea neaparat sa-i ia pe liberali in barca. Guido Westerwelle, care s-ar dori ministru de externe intr-un guvern format de CDU/CSU-FDP, a prins glas extrem de sonor, de cand se afla in gratiile Uniunii, deci implicit ale Angelei Merkel. Aceasta declara ca politicile de guvernare ale Uniunii in urmatorii ani, aflati sub impactul crizei financiare si economice, pot fi implementate mult mai usor cot la cot cu liberalii.
Pe agenda galben-neagra stau cateva cuvinte-cheie: crestere economica, scaderea impozitelor (mai ales la varf), amanarea inchiderii centralelor nucleare, retragere incerta in timp a trupelor germane din Afganistan. In cazul unui nou mandat, cancelarul Merkel promite ca TVA-ul nu va creste mai sus de actualele 19%. Ea insa refuza definitiv introducerea salariului minim pe economie, desi acesta este practicat in multe tari ale UE.
In mod surprinzator, pe „valul galben” liberal au inceput sa faca surf si fosti SPD-isti de varf. Wolfgang Clement, fost ministru al Economiei si vice SPD, dupa 40 de ani de social-democratie iese anul trecut din partid si incepe sa faca lobby pentru „progres si neingradita libertate a stiintei si cercetarii” in termeni liberali, facand PR pentru Westerwelle.
Rosu-rosu-verde sau Jamaica
Unii nu exclud nici o coalitie-semafor, tripartita. Desi Stanga radicala a luat avant in preferintele electoratului atins de criza, o eventuala alianta cu Die Linke sta in coada de peste. Cel putin asa declarau ferm, pana ieri, restul partidelor parlamentare: Uniunea Crestin-Democrata (CDU-CSU), social-democratii (SPD), Liberalii (FDP) si Verzii (Bündnis 90-Die Grünen).
Ultimilor pare insa a li se fi inmuiat de tot coloana vertebrala, osciland intre o coalitie „Jamaica” (negru-galben-verde) cu dreapta moderata si una ros-ros-verde, cu socialistii si social-democratii. Verzii promit 1.000.000 de locuri de munca in Germania in bransa emergenta a noilor tehnologii ecologice. Cu socialistii si social-democratii, Verzii se inteleg in privinta Afganistanului si a energiei nucleare.
Fiind insa, dupa sondajele de pana acum, „partidul de rezerva” in constituirea viitoarei guvernari, Verzii si-au pierdut din radicalismul platformei ideologice, dand mai degraba intr-o politica de curtezan.
Stanga radicala marseaza, in politica interna, pe cateva cuvinte-cheie, care dau bine la paturile „de jos”, in crestere in Germania: salariu minim pe economie de 1.200 de euro pana in 2013, ajutor social lunar de minimum 500 euro, impozitare crescuta a veniturilor de varf. Pentru someri, nevoiasi, angajati prost platiti, multi tineri si imigranti, aceste promisiuni materiale concrete, ca si un alt tip de reforma, mai sociala, a sistemului de sanatate si educatie, sunt atractive.
Tanar, dinamic, nehotarat
313.000 de cetateni germani chemati la vot in alegerile generale din 27 septembrie sunt originari din Romania. Oficiul Federal de Statistica german a publicat in 11 septembrie datele privitoare la cetatenii din Germania cu drept de vot. Acestea au fost centralizate pe baza rezultatelor preliminare Mikrocensus 2007. Astfel, numarul cetatenilor germani cu istoric de migratie care au atins varsta majoratului si au drept de vot in Germania se ridica la aproape 5,6 milioane, reprezentand cca 9% din electorat.
Negru-galben si rosu-rosu-verde sunt cromaticile prezumtive, dupa ultimele sondaje de opinie.
SPD a pierdut un punct, ajungand la 25%, FDP a urcat cu un punct, ajungand la 14%. Stanga a urcat si ea cu 2%, ajungand la 12%, iar Verzii au pierdut un punct, ajungand la 10%. Astfel, Uniunea si liberalii ating 47%, la fel ca SPD impreuna cu Verzii si Stanga. Prognozele arata ca 6% din electorat va vota pentru partidele mici, neparlamentare.
La sfarsitul saptamanii, 26% din electorat era nehotarat. Nehotarat daca sa mearga la vot, sau pe cine sa aleaga tocmai acest cetatean este cel mai interesant, pentru ultimele clipe de campanie a partidelor. „Culorile s-au amestecat de tot, transformandu-se intr-un cenusiu”, mi-a spus cineva, acrit de politica si politicieni.
Un altfel de trend, care s-a profilat in cadrul actualelor alegeri, este cel al „refuzului tacut” de a mai vota, ca forma de protest al cetateanului informat politic si in deplina cunostinta de cauza, la sistemul politic in vigoare.
1
3
