Cumpararea insulei Manhattan pentru doar 24 de dolari este o afacere pe care Wall Street-ul nu va reusi niciodata sa o perfecteze. Si totusi, tranzactia a avut loc in urma cu aproape 400 de ani, vanzatorii fiind indienii, iar cumparatorii colonisti olandezi, relateaza AFP.

Municipalitatea din New York a organizat o expozitie consacrata acestui episod care a marcat nasterea sa, la South Street Seaport Museum, pe locul vechilor docuri ale orasului.

Singura marturie scrisa a acelei tranzactii este o scrisoare, foarte rar expusa, care vorbeste despre fondarea Noului Amsterdam, o colonie olandeza pe care englezii nu vor intarzia sa puna mana.

Scrisoarea este elementul central al expozitiei inaugurata duminica, in cadrul manifestarilor dedicate celebrarii a 400 de ani de la explorarea Manhattanului de catre Henry Hudson, pentru influenta Companie olandeza a Indiilor orientale.

Ce a vazut Henry Hudson in 1609 - National Geographic

"Nimeni, absolut nimeni nu s-a gandit ca aceasta colonie mica va deveni, intr-o zi, New York", afirma Martin Berendse, directorul Arhivelor nationale din Olanda, care a trimis in State mai multe documente si carti pentru a fi expuse in Manhattan.

Imperiul Olandez nu a considerat importanta insula

Textul ingalbenit, caligrafiat cu grija, este un registru comecial care pare la o distanta de ani lumina de capitala mondiala a finantelor, unde traiesc astazi peste 8 milioane de persoane.

La peste un deceniu de la descoperirea facuta de Hudson in 1609, colonistii nu erau decat o mana de oameni, care coabitau cu indienii. Acestia vindeau blanuri in schimbul a diverse scule sau produse din sticla.

Noul Amsterdam a contat atat de putin in ochii Imperiului Olandez incat faimosul document, care dateaza din 1626 si este supranumit "certificatul de nastere al New York", mentioneaza tanzactia ca pe un simplu detaliu.

"Au cumparat insula Manhattes de la indieni pentru 60 de florini" (circa 24 de dolari), se arata in scrisoarea adresata oficialilor olandezi.

"Copacii si animalele sunt mai mari decat in Europa. Veniti aici"

Colonistii, imprastiati la inceput, s-au grupat in partea de sud a insulei, la adapostul unei bariere ridicate pe locul unde se afla in prezent Wall Street.

In 1653, pe insula traiau intre 500 si 700 de persoane, iar majoritatea nu erau olandezi. "Sunt oameni veniti din toate colturile lunii", scrie directorul coloniei, Petrus Stuyvesant, evocand melanjul etnic care va carcteriza in continuare istoria New Yorkului.

New York, in 1903

Unul dintre locuitori, Adriaen van der Donck, a publicat o descriere colorata a coloniei, care este expusa in cadrul expozitiei din Manhattan. "Copacii sunt mult mai mari decat in Europa, animalele sunt mult mai mari. Nu vreti sa veniti aici?", spunea el potentialilor colonisti. Dar, intr-o scrisoare datand din 1649 si adresata autoritatilor olandeze, tot el descrie contrariul, afirmand ca "toti traiesc in saracie".

Soarta indienilor Lenape - cei care au vandut insula - este si mai putin de invidiat: cei care nu au murit foarte repede, in conditiile in care sistemul imunitar nu ii proteja de bolile aduse de europeni, au fost alungati sau ucisi.

De la Brede Wegh la Broadway

In 1664, englezii decid sa preia controlul asupra coloniei, amplasata ca un ghimpe in mijlocul teritoriilor pe care le controlau, iar Noul Amsterdam se preda fara lupta.

Prin Tratatul de la Breda, din 1667, Marea Britanie obtine controlul asupra Manhattanului, in timp ce Olanda isi mentine in sfera de influenta Surinamul.

Manhattan, capitala mondiala a finantelor

Urmele Noului Amsterdam se sterg incet-incet, nemaiexistand astazi decat in cateva toponime: in acest fel, strada Brede Wegh a devenit Broadway.