Parlamentul de la Chisinau a redus luni pragul electoral pentru accederea in Parlament de la 6% la 5% si a coborat rata de participare necesara validarii alegerilor de la minumum jumatate la o treime din alegatorii inscrisi pe liste.
Cele doua amendamente la Codul electoral al Republicii Moldova au fost adoptate in lectura finala prin votul a 59 de deputati comunisti, cati au ramas in grupul parlamentar majoritar dupa plecarea din partid a ex-presedintelui Parlamentului, Marian Lupu. Opozitia a refuzat sa se antreneze in dezbateri si sa participe la vot, ordinea de zi fiind astfel epuizata in mai putin de 20 de minute.
Comunistii, in frunte cu Vladimir Voronin, au parasit insa demonstrativ sala de sedinte in momentul in care liderii din opozitie si-au citit declaratiile pe care si le-au rezervat la final de sedinta.
Anterior alegerilor din 5 aprilie, Comisia de la Venetia a recomandat autoritatilor moldovene sa reduca pragul electoral de la 6 la 4 la suta si sa permita constituirea unor blocuri sau aliante electorale, interzise de comunisti. Comunistii au ignorat aceste recomandari.
Referitor la modificarile aplicate luni, presedintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat, declara vinerea trecuta, cand ele au fost discutate in prima lectura, ca reducerea pragului electoral cu doar 1 la suta e “praf aruncat in ochii institutiilor europene”, iar coborarea ratei obligatorii de participare va reduce dramatic din credibilitatea viitorului Parlament.
Analistul politic Oleg Cristal, de la Asociatia pentru Democratie Participativa (ADEPT) de la Chisinau, considera ca prin reducerea praguli electoral Partidul Comustilor ofera posibilitatea unor formatiuni politice mai cooperante cu actuala guvernare sa ajunga in Parlament, in eventualitatea alegerii unui candidat al comunistilor in functia de sef al statului.
Este valabil si pentru formatiunile de centru-stanga, si pentru PPCD, afirma Oleg Cristal. Iar asta, in opinia sa, inseamna dispersarea electoratului pe segmentul de centru-dreapta, voturi "furate" de la actualele partide parlamentare de opozitie, resturi electorale care, preponderent, ajung la comunisti (ca formatiune ce va acumula cele mai multe voturi), confuzie in randul alegatorilor indecisi, dezbateri electorale plictisitoare si "diluate" etc.
Totodata, potrivit analistului moldovean, accederea in Parlament a unei formatiuni de centru-stanga ar putea contribui la reducerea influentei PCRM pe acest segment electoral. Cat priveste reducerea pragului de validare a alegerilor, acesta are drept scop asigurarea unei garantii ca scrutinul, care va fi convocat la sfarsitul lui iulie (se vehiculeaza data de 26 iulie), in perioada vacantelor deci, va fi validat, astfel evitandu-se alegerile repetate. Iar alegerile repetate nu convin nici uneia dintre parti, mai crede Oleg Cristal.
Conform unui amendament votat tot luni, alegerile anticipate vor fi convocate in maxim 45 de zile de la data semnarii de catre presedintele in exercitiul al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a decretului de dizolvare a Parlamentului, ca urmare a incapacitatii de a alege un nou sef al statului. Se asteapta ca acest decret sa fie semnat de Voroninin chiar azi.
Dupa alegerile din 5 aprilie Parlamentul Republicii Moldova nu a reusit sa aleaga un nou presedinte al tarii, opozitia avand la dispozitie suficiente mandate pentru a bloca alegerea Zinaidei Greceanii, candidata comunista la presedintie. Potrivit Constitutiei, daca dupa doua scrutine nu se reuseste alegerea unui presedinte, Parlamentul trebuie dizolvat si trebuie organizate alegeri anticipate.
0
1
