Incalcari ale drepturilor omului, ale libertatii presei, mari tensiuni si instabilitate - sunt cateva dintre constatarile delegatiei Parlamentului European care a vizitat Chisinaul la sfarsitul lunii aprilie. Raportul intocmit de aceasta va fi discutat luni in comisia de politica externa (AFET). Marti are loc o negociere intre grupurile politice a rezolutiei care va fi adoptata joi de PE, o zi care coincide cu lansarea Parteneriatului Estic - forma de cooperare UE si sase foste republici sovietice, printre care si Moldova, la Praga.
Eurodeputatii - care au discutat in Moldova cu puterea si opozitia, ONG-urile, reprezentantii UE si manifestantii aflati inca in arestul politiei sau rude ale acestora - au constatat o serie de nereguli pe care le-au grupat pe mai multe teme: evenimentele post-electorale, alegeri, situatia politica, societatea civila, sistemul judiciar si media.
Au fost arestati 310 manifestanti, dintre care unii mai sunt inca in inchisoare, iar impotriva a 76 dintre ei s-au deschis anchete ale Procuraturii, se arata in document. Cei din inchisori au fost supusi torturii si au fost obligati sa faca declaratii folosindu-se forta. Guvernul a raspuns intr-un mod violent si disproportionat la protestele publice. "Bataile si arestarea fara mandat a civililor de catre forte de politie neidentificate nu au fost de natura sa calmeze situatia, ci dimpotriva au dus la acte deliberate de represiune", mai noteaza eurodeputatii. Ei au mai constatat un inalt nivel de incalcare a drepturilor omului, a statului de drept si a conventiilor relevante europene din care Moldova face parte.
In ceea ce priveste alegerile, desi n-a fost obiectul misiunii PE, parlamentarii europeni noteaza ca partidele de opozitie au avut o serie de plangeri referitor la corectitudinea acestora, insa contestarea rezultatelor acestora au fost respinse de Curtea Constitutionala din Moldova pe motive procedurale. Mari tensiuni interne si instabilitate - au constatat deputatii europeni, in conditiile in care partidul de guvernamant vrea in mod evident sa se bazeze pe rezultatele alegerilor si sa foloseasca forta pentru a mentine statul de drept si ordinea publica.
ONG-urilor, organizatiilor societatii civile, li s-a cerut, dupa evenimentele din 7 aprilie, sa isi declare rolul in criza post-electorala si sa prezinte sursele de finantare. Numai ca asta s-a intamplat intr-un sfarsit de saptamana, asa ca termenul limita pana la care trebuiau prezentate aceste informatii a fost greu de respectat.
Arestul manifestantilor fara mandat si procedurile judiciare urgentate care au avut loc in sectiile de politie nu s-au incadrat in normele legale. Procedurile de recurs au suferit deficiente si au demonstrat ca justitia e dependenta de guvern. Amnistia prezidentiala care a fost anuntata a fost, de fapt, fara baza legala.
Eurodeputatii au facut si recomandari. Ei considera ca este nevoie de un mai mare angajament al UE, prin politica europeana de vecinatate si Parteneriatul Estic, in relatia cu Moldova. Mai mult, ei propun o comisie de investigatie independenta care sa ancheteze - in prezenta reprezentantilor opozitiei si a expertilor internationali - evenimentele post-alegeri. Acesta ar fi un punct esential al procesului de reconciliere din Republica Moldova. Nu in ultimul rand, ei propun adoptarea unei rezolutii in aceasta sesiune a PE referitor la Moldova.
