Moartea Patriarhului rus, Aleksei al II-lea, readuce in discutie intrebarile delicate legate de trecutul sau de presupus informator KGB, comenteaza AFP, citat de NewsIn.

Potrivit expertilor, ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse avea multi informatori in perioada URSS, printre care Aleksei, care ar fi fost recrutat in 1958 sub numele "Drozdov". Practic toti episcopii din perioada sovietica au colaborat cu KGB, spune preotul Gleb Iakunin, disident si aparator al drepturilor omului, care a studiat arhivele KGB.

"Toti erau informatori, dar Aleksei se distingea. Era foarte activ in exercitarea acestei profesii", subliniaza el.

Dovezi descoperite in Estonia

Cea mai convingatoare dovada a colaborarii lui Aleksei cu KGB este un document descoperit in Estonia in anii '90 de istoricul Indrek Jurjo, directorul publicatiilor Arhivelor nationale ale Estoniei.

"Era o descriere a recrutarii agentului Drozdov. Adevaratul sau nume nu era mentionat, dar totul corespunde cu biografia patriarhului Aleksei al II-lea, inclusiv anul nasterii sale", explica el.

"KGB-ul nu a exercitat presiuni mari asupra lui. Nu aveau documente compromitatoare, doar i-a oferit posibilitatea de a face cariera. Daca ar fi refuzat, ar fi ramas probabil un simplu preot", adauga acesta.

Aleksei nu a recunoscut niciodata ca ar fi fost un informator, iar Biserica a dezmintit toate acuzatiile, chiar si dupa publicarea unor articiole in presa rusa in anii '90. Patriarhul a cerut totusi iertare pentru actiunile unor membri ai Bisericii, intr-un interviu din 1991.

Explicand cum, ca episcop in Estonia, a reusit sa impiedice inchiderea bisericilor, el a recunosout: "Aparand un lucru, este necesar sa cedezi in privinta altui lucru".

Moartea patriarhului rus, anchetata de o comisie medicala

O comisie va stabili cauza mortii patriarhul rus, Aleksei al II-lea, a anuntat vineri Patriarhia, dezmintind zvonurile potrivit carora ar fi fost vorba de un accident rutier. "O comisie medicala lucreaza pentru a stabili cauzele mortii sale", a declarat un purtator de cuvant al Patriarhiei.

Si un alt reprezentant al serviciului de presa, Aleksandr Volkov, a negat zvonurile privind un accident rutier. "Versiunile publicate in unele ziare, potrivit carora patriarhul ar fi avut un accident rutier, nu corespund realitatii", a declarat el, citat de Interfax.

Potrivit unui site rus specializat in probleme religioase, surse din Patriarhie si din fortele de ordine ar fi declarat ca Aleksei al II-lea ar fi incetat din viata in urma unui accident rutier. Patriarhul a oficiat joi o liturghie intr-una dintre bisericile din Kremlin si, potrivit participantilor citati de credo.ru, "era in stare buna, discuta cu asistenta si nu se plangea de probleme de sanatate".

Mai mult, site-ul Patriarhiei a fost blocat vineri pentru a impiedica publicarea unui comunicat privind cauzele mortii. Vladimir Vighilianski a vorbit, insa, de un "atac informatic", timp de peste doua ore, vizand site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei.

Lupta apriga pentru desemnarea viitorului patriarh

Moartea patriarhului rus, Aleksei al II-lea, a declansat o lupta pentru succesiune total lipsita de transparenta in interiorul celei mai mari Biserici ortodoxe din lume, care va fi influentata si de puterea laica, relateaza Mediafax.

Inalta ierarhie a Bisericii Ortodoxe Ruse urmeaza sa se intruneasca sambata pentru a desemna un "pazitor" temporar al Scaunului patriarhal si pentru a lansa procesul de succesiune.

"Nimeni nu poate intelege acest razboi ascuns. Conflictul risca sa fie atat de mare, incat va fi greu de pastrat secret", apreciaza expertul Serghei Filatov, de la Academia rusa de stiinte, avertizand asupra riscului izbucnirii unui conflict chiar la varful ierarhiei religioase.

Viitorul patriarh va fi desemnat, in termen de sase luni, de un colegiu din care fac parte episcopi, reprezentanti ai ordinelor monastice si laici.

Pana in prezent, au fost avansate mai multe nume ale unor potentiali succesori in functia lui Aleksei al II-lea, printre acestia numarandu-se mitropolitul Kliment de Kaluga si Borosk, seful administratiei Bisericii la Moscova, mitropolitul Kirill de Smolensk si Kaliningrad, seful departamentului pentru relatii externe si responsabil pentru legaturile cu alte Biserici, mitropolitul Filaret de Minsk, capul Bisericii Ortodoxe din Belarus, si arhiepiscopul Feofan de Stavropol, capul Bisericii ortodoxe din Caucazul rus.