Filon Morar, seful echipei de monitorizare romanesti din Georgia: Georgienii ne privesc cu simpatie, dar mai exista unii care ne cred americani

de Anne-Marie Blajan     HotNews.ro
Marţi, 18 noiembrie 2008, 11:48 Actualitate | Internaţional


Filon Morar, impreuna cu un localnic
Foto: M.A.E.
Are 34 de ani si conduce echipa de 20 de romani din misiunea de monitorizare a UE in Georgia (EUMM). Filon Morar spune, intr-un interviu in exclusivitate pentru HotNews.ro, ca georgienii ii privesc pe romani cu simpatie, iar de la europeni se asteapta la protectie dupa invazia rusa din luna august. El ofera o imagine a Georgiei dupa un conflict care a pus Europa pe jar in relatia cu Moscova.

Informatia pe scurt:
  • Romanii au ca misiune monitorizarea si patrularea zonelor din jurul orasului Gori, pentru a culege informatii despre miscarea de trupe sau conditiile in care se afla refugiatii din regiunile separatiste georgiene.
  • Cei 20 de membri ai misiunii romanesti sunt caliti in situatii dificile din Bosnia, Kosovo, Fasia Gaza sau Irak.
  • Traducatorul georgian al echipei romanesti vorbeste perfect o limba romana cu accent ardelenesc.
Un traducator georgian care vorbeste ardeleneste

Reporter: Cum sunt priviti romanii acolo, exista o simpatie speciala a georgienilor fata de romani, spre deosebire de alte natiuni prezente in misiunea UE?
Filon Morar: Georgienii ne privesc cu simpatie. Am intalnit si georgieni care au fost in Romania. De altfel, interpretul nostru este Gia Chachanidze, un tanar de 27 de ani care a studiat psihologia in Romania si ne vorbeste limba perfect, cu un usor accent ardelenesc. El insusi este o dovada al interesului si eforturilor tarii noastre de apropiere a Georgiei de Europa si de un model de dezvoltare pasnica si durabila. Suntem singura echipa nationala, din cele 22 participante in EUMM in Georgia, care are integrat in echipa un vorbitor de georgiana, rusa, engleza, si care cunoaste si limba contingentului national.

Georgienii isi decshid inima cu speranta catre noi. Oamenii de la tara, ca oamenii de la tara de pretutindeni, au probleme concrete: copiii lor merg pe jos pana la scoala prin padure, incalzirea se face de multe ori pe baza de lemne care sunt scumpe, unele sate nu au apa curenta sau electricitate, politicienii ii viziteaza doar in timpul alegerilor. Am inregistrat multe din aceste reactii prin localitatile unde am fost.

Trebuie sa spun insa ca poate sunt si astepari neacoperite. In localitatile adiacente liniei administrative oamenii ne percep ca pe aparatorii lor, desi suntem o misiune civila, neinarmata, cu prerogative strict de monitorizare si de observare. Totusi, tarile Uniunii Europene, inclusiv Romania, au contribuit generos la recenta Conferinta a donatorilor pentru reconstructia Georgiei.

Acest semnal de solidaritate, precum si prezenta noastra in cele mai indepartate colturi ale Georgiei, este intr-o buna masura asigurator pentru georgieni. Am fost impresionat sa vad ca marea majoritate a oamenilor stiau de la televizor cine suntem, desi au mai fost unii care ne luau drept americani.

Reporter: Este poate banal sa va intreb ce istorii umane v-au impresionat, probabil ca aveti o multime de astfel de povesti...
Filon Morar: In timpul unei misiuni de monitorizare ne-am oprit intr-un sat de munte, Dveli Osebi, unde am discutat cu localnicii despre impactul razboiului asupra lor si situatia lor generala. Oamenii ne-au spus ca se simt uitati de politicieni, care ii viziteaza doar de alegeri si le promit ca refac drumul principal si aduc gaz in sat.

Ca oameni foarte primitori, ne-au oferit rosii si branza, noi venind cu pachetele noastre de mancare pe care le-am impartit intr-un pranz improvizat in centrul satului. Este o traditie in Georgia, unde oamenii sunt foarte ospitalieri, sa rostesti la masa discursuri sub forma unor urari sau povete pline de pilde. Cele mai multe urari erau pentru pace si concordie, despre valoarea prieteniei si omeniei, despre puterea credintei si valorile traditiei.

Satul este unul mixt etnic, iar oamenii ne-au spus ca georgienii si osetinii traiesc de secole impreuna, s-au inteles foarte bine si ca doar cei ce nu inteleg convietuirea lor au provocat razboiul din august. Oamenii chiar s-au deshis in fata noastra si ne-au spus ca EUMM le da speranta intr-un viitor mai sigur. O astfel de primire ne-a dat si noua mai multa incredere in rolul nostru.

Reporter: Care este misiunea exacta a celor 20 de observatori romani din cadrul misiunii europene de monitorizare din Georgia?
Filon Morar: Coordonatele misiunii sunt definite de Acordul de incetare a focului si de intelegerile subsecvente dintre presedintii Sarkozy si Medvedev privind Georgia.

E vorba de o misiune civila, neinarmata si fara forta executorie. Ea are drept prerogative monitorizarea retragerii fortelor militare, a reintoarcerii refugiatilor si stramutatilor intern, a liberei circulatii a persoanelor si a accesului ajutorului umanitar.

Scopul sau este urmarirea respectarii drepturilor omului si a dreptului international umanitar, functionarea institutiilor statului de drept, facilitarea contactelor dintre parti, monitorizarea mentinerii ordinii publice si a securitatii infrastructurii de transport energetic.

 
- Specialist in tranzitii spre democratie, situatii post-conflict si asistenta electorala. Are 34 de ani si lucreaza in MAE din 2000.- Din 2003 pana in 2008, a fost diplomat in cadrul Misiunii Permanente a Romaniei la ONU, de la New York. A obtinut prin concurs un post in cadrul Misiunii ONU in Irak (UNAMI).
- A lucrat la Bagdad din octombrie 2004 pana in martie 2005 si din septembrie 2005 pana in aprilie 2006, ca expert politic/electoral, acordand asistenta tehnica in domeniul organizarii alegerilor.
- Inainte de a lucra in MAE, a fost expert in cadrul Presedintiei Romaniei, in departamentul pentru afaceri externe si analiza strategica, iar apoi la departamentul pentru afaceri interne si reforma institutionala (1996-1998).
 
 
Carte de vizita Filon Morar
Reporter: Cum se desfasoara exact o zi de patrulare, ce implica prezenta observatorilor pe teren?
Filon Morar: Sefii de echipe de monitorizare au o reuniune operativa de o jumatate de ora, in care stabilim misiunile pentru ziua in curs. Plecam apoi pe traseu impreuna cu alta echipa din centrul nostru regional: britanica, suedeza, olandeza sau irlandeza.

In functie de natura obiectivelor din ziua respectiva ne intalnim cu soldati sau politisti, primari sau alti reprezentanti ai administratiei locale, cu oieri care coboara cu turmele din munti sau cu sateni, cu stramutati interni sau cu ingineri care construiesc case pentru refugiati, cu parlamentari sau oameni care isi aduc fanul acasa.

Le explicam ce rol avem si aflam de la ei daca exista miscari de trupe, care sunt problemele lor, cum sunt luati in ingrijire refugiatii si stramutatii rezultati in urma razboiului din august, daca au conditii sa treaca peste iarna care aici poate fi foarte aspra, daca le-au fost distruse casele in conflict.

Revenim in baza si transmitem sintetizat datele colectate din teren, informatii care sunt analizate la sediul cental al EUMM din Tbilisi si la Bruxelles.

Suntem, daca vreti, rotita de la baza mecanismului, dar si unul dintre fundamentele constructiei institutionale a Uniunii care decide politicile UE in privinta Georgiei. Personal, cred este o experienta care te implineste si uman si profesional. Avem o pozitie privilegiata, fiind in contact nemijlocit cu realitatile din teren.

20 de romani, rodati in Kosovo, Bosnia, sau Irak

Reporter: Ce experienta au cei 20 de membri ai echipei Romaniei?
Filon Morar: 20 de experti - din Ministerele de Externe, de Interne si al Apararii - au competente complementare in domenii ca analiza politica, drepturile omului si asistenta umanitara, respectul legii si ordinii, chestiuni de securitate.

Ei au fost impartiti pe cele patru masini blindate furnizate de Romania, formand 4 echipe de monitorizare.

Suntem, in general, foarte tineri, dar deja cu experiente in misiuni internationale precum cele din Kosovo, Bosnia, Fasia Gaza, Irak. Cei mai multi am dezvoltat o familiaritate cu tipul special de interactiuni din astfel de misiuni unde este foarte important sa ai o personalitate echilibrata si sa dai dovada de seriozitate si constanta. Unul dintre membrii echipei, Alina Doroftei, a mai lucrat in Georgia si in Azerbaidjan cu proiecte dezvoltate de ONG-uri.

Reporter: Cu ce va deosebiti de alte echipe prezente in Georgia?
Filon Morar: Fata de alte echipe nationale, cred ca avem avantajul experientei recente de tranzitie. Intelegem mai bine situatia oamenilor din localitatile prin care trecem si cred ca putem intra mai lesne in empatie cu ei, nu numai datorita apropierii spatiale, dar si a celei temporale in termeni de experiente.

O parte dintre expertii romani au fost cooptati in Biroul Regional Tibilisi, care coordoneaza activitatea celor 14 echipe de monitorizare din Romania, Marea Britanie, Suedia, Irlanda si Olanda care impart aria de responsabilitate din Estul Georgiei, de-a lungul liniei administrative estice a Osetiei de Sud.

Din biroul new york-ez de la ONU, la adrenalina de pe teren

Reporer: Cum ati ajuns sa conduceti aceasta misiune?
Filon Morar: Tocmai revenisem de la post din New York, de la Misiunea Permanenta a Romaniei la ONU. Ajunsesem de doua saptamani cand s-a deschis procesul de depunere a cererilor pentru constituirea echipei romane din EUMM in Georgia.

Cum am mai avut experienta de misiuni pe teren in cadrul echipei politice ONU de asistenta politica si electorala in Irak si cum adrenalina „terenului” creeaza atractii irezistibile, am decis ca e timpul sa alternez din nou confortul unui oras si al unui birou cu contactul direct cu o noua realitate.

Astfel de misiuni pe teren, mai ales prin schimbarea de peisaj, iti dau o alta perspectiva si intelegere a relatiilor internationale - le scot din abstractul unor punctaje sau discursuri. Iti zguduie inertiile sau stereotipurile, te incita la reflectie, iti redeschid interogatii amortite si iti solicita extensiv simturile. Nu numai simturile senzoriale, dar si bunul simt, care este o calauza sigura mai ales in situatii inedite.

Reporter: Adica?
Filon Morar: De pilda, desi studiasem domeniul alegerilor in tarile in tranzitie a fost destul de diferit sa asist si sa particip nemijlocit la organizarea lor in Irak. La fel, ramificatiile regionale si mizele internationale ale noii situatii post-conflictuale din Georgia pot fi simtite altfel cand treci de la un punct de control rus sau osetin la unul georgian.

Reporter: De ce este importanta misiunea EUMM pentru UE, de ce e important ca Romania sa fie prezenta in Georgia?
Filon Morar: In primul rand, transmitem un mesaj neechivoc de sprijin pentru evolutiile democratice ale Georgiei si pentru procesele de transformare din aceasta tara. UE este interesata de stabilitatea si dezvoltarea democratica a zonei Caucazului de Sud.

Romania a sustinut intotdeauna si a incurajat activ Bruxelles-ul sa acorde o atentie sporita vecinatatii estice a Uniunii. UE trebuie sa priveasca cu mai mare atentie si sa investeasca mai multe eforturi in regiunea din proximitatea sud-vestica si estica imediata a Romaniei. Ambele sunt zone cu vulnerabilitati pregnante.

Mai mult, Romania este o tara cu o experienta de tranzitie de succes de la un regim autoritar, opresiv si inchis la o democratie integrata international. Prin istoria recenta, dar si de lunga durata - avand in comun amplasarea geografica la confluenta unor mari imperii si fluxuri migratorii -, avem o intelegere particulara a situatiilor de tranzitie din Republica Moldova, Ucraina, Caucaz si Asia Centrala.

Georgienii sunt usurati ca razboiul s-a terminat, dar traiesc in incertitudine

 
European Union Monitoring Mission are ca obiectiv monitorizarea aplicarii si respectarii celor sase puncte ale acordului ruso-georgian mediat de Sarkozy. Romania participa cu 20 de experti, plecati in Georgia in 23 septembrie, intr-o misiune de un an. Echipa Romaniei acopera diverse domenii relevante pentru misiune: politica, drepturile omului, relatia cu societatea civila, militara, ordine si siguranta, comunicatii, operatii.
 
 
Ce este EUMM
Reporter: Care este atmosfera, starea de spirit a oamenilor, a refugiatilor din Osetia de Sud?
Filon Morar: Este o situatie post-conflictuala pe fondul unor proiecte de transformare nationale profunde. In Georgia exista interese politice speciale, dar si economice, de exemplu tranzitul resurselor energetice din Marea Caspica si Asia Central spre Europa.

O parte din investitiile straine planificate au fost amanate sau abandonate. Opozitia extraparlamentara se reorganizeaza, la 5 ani dupa Revolutia trandafirilor din 2003 si un an dupa demonstratiile de strada din Tbilisi din noiembrie 2007.

Populatia locala este ingrijorata de efectele razboiului, mai ales ca se apropie iarna. Exista un numar de 30-35.000 de stramutati interni si refugiati care au ramas fara agoniseala de-o viata.

In general, mi se pare ca exista o stare de usurare ca razboiul s-a incheiat, o stare care coabiteaza insa incomod cu incertitudinea privind viitorul. Incertitudine care pare indreptatita avand in vedere ca situatia s-a stabilizat, dar nu s-a intrat inca complet in normalitate.

Nu exista un dialog constant intre cele doua parti, se fac cateodata declaratii emfatice de ambele parti, exista o retorica de acuzatii reciproce, de provocari de-a lungul liniei administrative, acuzatii acompaniate de un razboi mediatic, exista multe zvonuri si rumori alarmiste si exista o retorica politica cu episoade de escaladare si variante complet diferite privind evenimentele recente.

Reporter: Cum va puteti atunci face treaba intr-un astfel de context?
Filon Morar: Este dificil, dar nu imposibil,  sa sporesti increderea intre parti si sa mediezi proiecte de apropiere. Si asta este o componenta esentiala a mandatului nostru. Pe un plan mai general, avem de-a face cu o situatie noua, iar ‘noul’ in relatiile internationale, dar si in context national, trezeste adesea sentimente de incertitudine si de neliniste.

Noi, ca monitori in Georgia, urmarim si ce se intampla la nivelul politic, in cadrul Consiliului UE-Rusia sau al noii runde de negocieri de la Geneva programate la mijlocul acestei luni. Speram sa avem vesti bune in privinta dialogului politic la nivel inalt pentru ca aceasta va avea un impact direct asupra noastra pe teren.

Accesul in regiunile separatiste a fost ocazional si necesita autorizare

Reporter: Misiunea EUMM are jurisdictie si asupra celor doua regiuni separatiste a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova. Vi se permite sa patrulati si acolo?
Filon Morar: Accesul in cele doua provincii separatiste a fost ocazional, fortele ruse care controleaza punctele de acces in Osetia de Sud si Abhazia invocand necesitatea obtinerii unei autorizatii formale din partea autoritatilor de facto din Sukhumi si Tskhinvali.

Mandatul EUMM acopera intreg teritoriul Georgiei, prin urmare se incearca obtinerea accesului si in cele doua provincii separatiste pentru a putea avea cu adevarat o imagine de ansamblu si a ne putea indeplini mandatul incredintat.

Reporter: Care sunt principalele greutati de care va loviti sau riscuri de securitate?
Filon Morar: Drumurile de munte sunt o provocare. Aria noastra de responsabilitate este la est de orasul Gori, epicentrul conflictului din august pe teritoriul georgian. Georgia, in special in zona unde ne aflam, are 2-3 varfuri de peste 5. 000 de metri.

Zona muntoasa nu are o infrastructura foarte dezvoltata. Dupa o luna am parcurs impreuna, toate cele 4 echipe romane de monitorizare, aproape 15.000 de kilometri, aproximativ 1.000 de kilometri pe saptamana cu fiecare masina. Mai exista riscurile ridicate de explozibili nedetonati si de mine, mai ales in fosta zona de securitate sau in zona-tampon.

Si evident raman riscurile unor incidente sau ale unor provocari de-a lungul liniei de demarcatie, mai ales ca par sa mai existe grupari armate cu afiliatiuni incerte. Cred totusi ca am parcurs un drum destul de lung in conditiile comprimarii timpului si a unui mediu fluid de operare.



















3125 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    Foarte bine ca ii sustinem (Marţi, 18 noiembrie 2008, 12:10)

    Razvan007 [utilizator]

    Cu cat exista mai multe natii pro-Europa si anti-Rusia, cu atat mai mult se va civiliza lumea in general. Prea putine lucruri bune au venit vreodata de la rusi.
    • +5 (7 voturi)    
      De la rasarit (Marţi, 18 noiembrie 2008, 12:21)

      Martens [utilizator] i-a raspuns lui Razvan007

      Singurul lucru bun venit de la rasarit au fost niste realizari culturale, in domeniul literaturii si al muzicii. Dar dpdv politic, rusii sunt niste porci.
  • 0 (0 voturi)    
    ce sa zic. ma bucur cand mai citesc cate ceva (Joi, 14 mai 2009, 12:39)

    intarziatul [anonim]

    cu intarziere citesc acet articol si ma bucur mult cand vad ca si romanii sunt chemati sa ajute in anumite situatii dificile.

    tot ce este nevoie pentru o pace durabila oriune ar fi aceasta este sinceritatea si empatia fata de oamenii locului.

    trebuie vorbit liber si deschis si pot fi propuse diferite activitati de cooperare si de intr-ajutoarea in diferitele localitati. de exemplu oamenii dintr-un anumit sat de munte sa se ajute intre ei fie pentru construirea unei scoli, a unui podet, a unui drum.

    ce sa zic. ma bucur mult. imi aduce aminte de muntii apuseni, cand mai strabat si eu vara potecile muntilor si admir frumusetia locurilor, dar mai ales frumusetea oamenilor simpli.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version