O deteriorare a economiei globale provocata de criza financiara este cea mai mare amenintare la adresa securitatii mondiale, pentru ca va conduce la saracie si la resentimente sute de milioane de oameni. Desfiintarea unui numar mare de locuri de munca va accentua saracia, va spori numarul de imbolnaviri si va duce la cresterea numarului de oameni care nu se pot alimenta in mod adecvat in tarile in curs de dezvoltare. Acest lucru va influenta negativ sistemele de securitate sociala, care nu vor mai face fata, arata raportul anual de evaluare a securitatii la nivel mondial realizat de Oxford Research Group, o organizatie nonguvernamentala britanica, potrivit Reuters, citat de NewsIn.

Toate acestea vor alimenta probabil nemultumirile la scara larga si vor conduce la aparitia unor miscari sociale radicale si violente, care vor fi controlate recurgand la forta, arata raportul. Deja, exista indicii privind accentuarea tulburarilor sociale in China si a rebeliunii maoiste in India.

"Ne confruntam cu cea mai mare criza economica de doua generatii incoace", a comentat autorul raportului, Paul Rogers, consultant Oxford Research Group si profesor la Universitatea Bradford. "Fie raspundem ca o comunitate globala, fie ca un grup restrans de tari bogate si puternice".

Potrivit raportului, tarile bogate s-au concentrat pana in prezent asupra masurilor destinate sa intensifice cooperarea in domeniul financiar, ceea ce este irelevant pentru tarile mai sarace. "In schimb, ar trebui sa se profite de ocazie pentru a introduce reforme economice fundamentale, care sa anuleze diviziunile saraci/bogati, ce s-au adancit atat de mult in ultimele trei decenii", a afirmat Paul Rogers.

Alti factori majori de insecuritate sunt schimbarea climatica, concurenta pentru resursele energetice si tendinta elitelor puternice de a mentine securitatea prin mijloace militare, apreciaza raportul.

Pentru a evita adancirea diviziunilor pe plan mondial, este nevoie de un angajament pentru "emancipare si dreptate sociala", inclusiv comert corect, anularea datoriilor, reducerea radicala a emisiilor de dioxid de carbon si investitii in surse regenerabile de energie, potrivit Oxford Research Group. Vointa de a implementa aceste politici risca sa fie slabita de dificultatile financiare pe care le vor avea guvernele in urmatorii cativa ani. Insa daca tarile bogate decid sa puna mai mult accent pe ajutarea saracilor din lume si pe politicile de mediu, anii ce urmeaza ar putea fi decisivi pentru o mai mare stabilitate globala, apreciaza raportul.

"Alegerea pe care o vom face in urmatoarele cateva luni va determina daca lumea devine mai pasnica sau mai putin pasnica in urmatorii zece ani", a conchis Paul Rogers.

In ceea ce priveste Irakul, raportul apreciaza ca un ritm sporit de retragere a trupelor americane anul viitor, dupa instalarea in functie a noului presedinte american Barack Obama, si angajamentele Washingtonului de a se implica mai mult in regiune s-ar putea dovedi factori pozitivi. Administratia Obama ar putea suplimenta insa trupele din Afganistan, ceea ce va intensifica probabil conflictul, adauga raportul.