Barack Obama a facut istorie. Pe Invesco Field din Denver, in fata a 85.000 de spectatori, senatorul de Illinois a tinut discursul de acceptare a nominalizarii Partidului Democrat la presedintia SUA. La distanta de exact 45 de ani de cand Martin Luther King rostea faimosul sau "I Have a Dream", Obama a prezentat in fata americanilor si a lumii viziunea sa despre cum vor arata lucrurile in urmatorii patru ani. Daca acesta va fi mersul corect, nici nu mai conteaza. Asa cum nu e relevant acum daca va castiga sau nu confruntarea cu John McCain. Barack Obama e deja la Casa Alba si a intrat perfect in rolul de presedinte al Statelor Unite.

Pe o scena desprinsa parca din mitologia greaca, adulat de zecile de mii de oameni precum un zeu al secolului XXI, Obama n-a avut nevoie decat de cateva minute pentru a-si seduce admiratorii. “America, nu ne putem intoarce. Nu putem fi singuri. In acest moment, la aceste alegeri, trebuie sa juram inca o data ca vom merge spre viitor”, au fost cuvintele care au facut ca spectatorii sa il ovationeze pe Obama asemenea unui star rock.

Iar Obama a raspuns cum se cuvine asteptarilor multimii. “Ceea ce criticii nu inteleg este aceea ca aceste alegeri nu m-au avut niciodata pe mine in centrul lor. Va au pe voi”, a marturisit senatorul de culoare in uralele suporterilor. A fost momentul care a confirmat aura incredibila care-l insoteste pe Obama, transformat aproape peste noapte dintr-un politician din rau-famatul South Side Chicago in candidatul democrat la Casa Alba si idolul global in care-si spun speranta milioane de oameni.

Prezidentiabilul

Iar Barack Obama a intuit perfect vointa alegatorilor si se straduieste sa se comporte ca atare, pentru a nu-i dezamagi. Analistii americani au sesizat de ceva vreme atitudinea prezidentiabila adoptata de Obama. Programul sau, spre exemplu, este asemanator deja cu cel al unui lider in functie al Administratiei de la Washington, cu ore ce nu sunt anuntate presei decat in ultimul moment si cu schimbari bruste ale agendei.

Consilierii sai se zbat in fiecare zi sa includa pe agenda sa de lucru lideri straini influenti, care vin in capitala federala doar sa se intalneasca cu el, in timp ce comunicatele de presa de dupa intrevederi sunt similare unor mesaje ale Casei Albe: “Astazi am avut o intalnire interesanta cu presedintele X cu care am avut un dialog constructiv”.

Traseele sale sunt pazite cu strasnicie de Serviciul Secret, iar coloana de masini care-l insoteste o depaseste ca marime pe cea a lui George W. Bush. In ultimele doua zile, bulevarde intregi din Denver au fost inchise complet circulatiei la trecerea alaiului lui Obama, iar trecatorii si presa au fost tinuti la distanta de candidatul democrat. Chiar si avionul sau, un Boeing 757 eclipseaza aparatul 737 cu care circula McCain, iar cei care au fost inauntru au afirmat ca “Air Force One pare claustrofobic fata de de O-Force One”.

Casa Alba: cand, si nu daca

In acelasi context, presa semnala faptul ca tabara sa pregateste deja mutarea la Casa Alba, lucru ce sugereaza ca Barack Obama e mai preocupat de Ziua Inaugurarii, decat de Ziua Alegerilor de pe 4 noiembrie. Chiar si sotia sa, Michelle, a declarat intr-un interviu ca urmeaza sa-si ia in serios rolul de Prima Doamna si de “mom-in-chief”, problema nu fiind daca, ci cand familia Obama se va muta pe Pennsylvania Avenue, la numarul 1600.

Mai mult, spre deosebire de McCain, ocolit deseori de ziaristii americani, Obama este un media darling. In turneul sau in strainatate, in urma cu o luna, senatorul a fost insotit de o cohorta alcatuita din cei mai influenti jurnalisti de peste Ocean. Iar atitudinea sa de lider aflat in mars fortat spre Casa Alba a fost si mai evidenta cand a refuzat accesul in avionul sau corespondentului de la New Yorker, dupa ce revista a avut o coperta considerata denigratoare la adresa sa (presa a precizat faptul ca Bush, sanctionat continuu pentru gafele sale, nu a recurs niciodata la o astfel de metoda punitiva). In plus, Obama refuza aproape cu obstinatie sa fie intervievat, iar jurnalistii straini suspecteaza ca lipsa sa de experienta in chestiuni de politica internationala dar si ego-ul exacerbat, de lider al lumii in devenire, il fac sa-i evite.

Acuzat de aroganta

In ton cu atitudinea adoptata, chiar si remarcile lui Obama sugereaza constiinta statutului sau, de lider ce se indreapta, fara niciun fel de obstacol major, spre Casa Alba. “Acesta este momentul pe care lumea il astepta”, ar fi afirmat recent Obama in fata democratilor din Camera Reprezentantilor, adaugand cu emfaza: “Am devenit un simbol al posibilitatii ca America sa se intoarca la traditiile sale adevarate”.

Nici nu e de mirare de altfel ca o serie de analisti ii critica aceasta atitudine. "Pare sa aiba o forma vaga de aroganta care-l impiedica sa recunoasca ceea ce nu stie", sustin comentatorii politici care cred ca, in drumul sau spre presedintie, nu John McCain ci atitudinea sa ar putea sa-i fie principalul adversar.

Pana atunci insa, Obama savureaza fiecare moment din campania ramasa si, asa cum s-a vazut in Denver, isi exerseaza atitudinea prezidentala pentru ziua in care, e convins, va ajunge cu adevarat in Biroul Oval de la Casa Alba.

  • Video: Fragment discurs Barack Obama, Denver, 28 august 2008

Video: Discurs Martin Luther King, I have a Dream, 28 august 1963