Decizia de recunoastere a Abhaziei si Osetiei de Sud a avut menirea de a preveni un genocid, a subliniat presedintele Dmitri Medvedev. In plus, el a precizat ca, "daca occidentul va dori mentinerea unor relatii bune cu Rusia, va intelege motivul hotararii noastre".

"Vor sa ne intimideze, inclusiv cu perspectiva razboiului rece, dar noi nu vrem asta si de aceea, in situatia data, totul depinde de pozitia partenerilor nostri", a rezumat Medvedev.

NATO vede insa lucrurile diferit si, din nou, Alianta a vorbit despre incalcarea integritatii teritoriale a Georgiei si "agresiunea" Moscovei. La randul ei, Marea Britanie si-a asumat responsabilitatea de a forma o "ampla coalitie de contracarare a Moscovei".

Seful diplomatiei de la Kiev, Vladimir Ogryzko, a declarat insa ca relatiile dintre Rusia si Ucraina vor ramane de buna vecinatate, in pofida recunoasterii independentei Osetiei de sud si a Abhaziei.

Dar ce spun politicienii si analistii? Publicatia electronica Gazeta.ru a stat de vorba cu unii din ei.

Aleksei Ostrovski, deputat in Duma de stat, presedintele comisiei pentru relatiile cu CSI

• Apreciez pasul lui Medvedev in mod pozitiv. Si cred ca asa numitii parteneri ai nostri, care mai intai l-au adus pe Saakashvili la putere, dupa care i-au permis si l-au impins spre o agresiune in privinta Osetiei de Sud, nu ne-au lasat alta varianta de rezolvare a conflictului, cu exceptia recunoasterii independentei din partea Rusiei.

Aleksei Vlasov, politolog, director general al Centrului pentru studierea proceselor politice din spatiul postsovietic:

• Interesant este ca in ajun am fost in Kazahstan, iar partenerii nostri de la Astana nu sunt deloc pregatiti sa urmeze exemplul Rusiei. Iar daca aceasta recunoastere va fi doar din partea Rusiei, a Cubei, poate si a Venezuelei, efectul nu va fi deloc serios. Tot ce va urma recunoasterii subliniaza ca Rusia se afla intr-o pozitie geopolitica dezavantajoasa. Totusi, nu trebuie sa ne asteptam la pasi radicali din partea occidentului. El are nevoie de timp pentru a-si pune la punct o abordare comuna. Cred ca, daca se va ajunge la o asemenea pozitie, mai departe vor incepe presiuni asupra acelor tari care s-au pozitionat drept aliati ai Rusiei. Pe langa declaratiile rasunatoare ale lui Rice si ale altora, se va exercita presiune asupra Rusiei pe linie economica. Si inca nu este clar daca Rusia va reusi sa reziste acestei etape de confruntare. UE nu va tranti portita in nasul Rusiei. Daca SUA vor adopta o pozitie ferma in toate aspectele, Germania si Franta vor incerca sa normalizeze lucrurile pe calea negocierilor.

Dmitri Oreskin, politolog, conducatorului grupului Merkator:

• Cred ca presedintele Medvedev a avut un coridor extrem de ingust de posibilitati, mai precis nu l-a avut deloc. Daca nu ar fi recunoscut republicile, trebuia ordonata retragerea imediata a trupelor, care numai contingent de pace nu sunt. Iar printre exponentii de la Kremlin ai institutiilor de forta, asta echivala cu o infrangere. Din punctul de vedere al mentalitatii moderne, este incorect si irational. Ca atare, era nevoie de un fundament juridic, adica de recunoasterea republicilor. Acest lucru va duce la neplaceri pe termen lung, fie si pentru faptul ca Rusia se va afla intr-o evidenta minoritate. Problemele sunt evidente: razboiul rece renaste, se vede cu ochiul liber. Occidentul va reporni masinaria de presiuni. Si are multe atuuri, pe care chiar Rusia i le-a oferit. Trupele vor avea statut de forte de ocupatie, iar teritoriile Osetiei de Sud si ale Abhaziei oricum nu vor fi recunoscute. Rusia se va pricopsi cu alte doua gauri negre, dupa modelul republicilor nord-caucaziene. In interiorul Rusiei vor apare numeroase probleme din cauza cresterii inflatiei si a caderii pietei de capital, precum si tot felul de obstacole diplomatice. Problema este ca economia este secundara pentru Putin, pe primul loc se afla puterea, care se bazeaza pe militarism. Daca Rusia s-a ridicat din genunchi, inseamna ca ea trebuie sa invinga pe cineva.

Agentia Rosbalt a luat, la randul ei, legatura cu o serie de alti analisti.

Mihail Remizov, presedintele Institutului pentru strategie nationala:

• Pe termen scurt, reactia politica internationala va fi complicata. Pozitia Rusiei se va complica, dar nu vor urma masuri radicale din partea occidentului. In prezent, occidentul nu are parghii de presiune asupra Rusiei, fara efect asupra lui. O politica promovata consecvent pe linia delimitarii granitelor dintre Rusia si Europa, dintre Rusia si Statele Unite in zonele de intersectare a intereselor este calea catre o pace durabila. Conflicte apar acolo unde granitele nu sunt reglementate si nu sunt reciproc recunoscute. In prezent, Rusia a facut un pas, fie si unilateral, catre marcarea acestor granite. Georgia ramane in sfera de influenta nord-atlantica, Abhazia si Osetia de Sud, in sfera de influenta rusa. Pentru relatiile cu CSI, recunoasterea de catre Rusia a independentei celor doua republici din Caucaz va avea consecinte mult mai dureroase. Pe de o parte, Rusia a trimis un semnal partenerilor sai, pe de alta, i-a speriat. Prin demersul ei, Rusia a ingropat, practic, CSI, pentru ca unul din principiile fundamentale ale existentei ei era recunoasterea fostelor republici sovietice in limitele lor teritoriale.

Mark Urnov, presedintele fundatiei Ekspertiza:

• Cred ca decizia Kremlinului este cea mai mare greseala politica savarsita de conducerea rusa. O decizie care va avea grave consecinte pe termen lung, atat pentru pozitia politica a Rusiei, cat si pentru cea economica. Si este posibil ca noi sa traversam, pur si simplu, punctul fara de intoarcere, pentru a ne transforma intr-o tara marginala, incepand treptat sa ne destramam. Creditul de incredere fata de Rusia a fost pierdut pentru totdeauna. Nu cred ca va incepe vreo blocada, ca relatiile vor fi reduse la minim. Pentru ca este de la sine inteles ca Rusia nu va mai putea niciodata sa se inscrie intr-un sistem international de repartizare a muncii, intr-un sistem politic international si sa joace un rol fie el cat de mic. Putem sa uitam de Rusia ca mare putere regionala. Neincrederea si frica fata de Rusia se vor infiltra in toate fostele republici sovietice. Ele vor incepe sa caute garantii si sa minimizeze relatiile cu Moscova.

Organizatia de la Shanghai va pune diagnostic

Dusanbe este gata pentru summitul statelor Organizatiei de cooperare de la Shanghai, care-si va desfasura lucrarile maine in capitala Tadjikistanului. Vor participa presedintii tarii gazda, ai Rusiei, Chinei, Uzbekistanului, Kazahstanului, Kirghiziei, precum si sefii tarilor cu statut de observator – Mongolia, Pakistan, Iran, India si, ca oaspete, liderul afgan. La incheierea reuniunii va fi adoptata o declaratie comuna. Continutul documentului depinde, in mare masura, de pozitia Chinei. La proiect se lucreaza de mai bine de o luna.

Dar razboiul osetin a dat totul peste cap. Rusia insista acum ca in text sa fie operate o serie de modificari. In special, este vorba de includerea unui punct privind elaborarea de actiuni comune in chestiuni de securitate si de prevenire a conflictelor. Forumularea acestui paragraf va fi destul de superficiala, China, care are propriile ei probleme teritoriale, blocand termenii propusi de Rusia de "genocid" si "agresiune din partea Georgiei".

"Problema este ca, pana acum cel putin, nici una din tarile participante la aceasta structura sau vreun observator nu a sustinut in mod univoc actiunile Rusiei in Osetia de Sud", a declarat, pentru Nezavimaia gazeta, Leonid Gusev, de la Centrul de studii pentru Asia centrala. In special Kazahstan, care si-a refacut economia prin vanzarea de hidrocarburi si promoveaza o politica externa echilibrata, nu va fi de acord cu propunerile Rusiei.

Expertul crede ca o pozitie identica ar putea fi adoptata de Uzbekistan. "Islam Karimov afiseaza din nou o inclinatie spre Vest. De aceea el se va abtine, mai degraba, de la orice declaratii directe", a aratat Gusev. In privinta Chinei, arata expertul, pozitia Beijingului nu este pe deplin clara. "Beijingului ii place sa faca totul foarte corect si fara dubii. Mai ales ca a acceptat propunerea Rusiei inseamna a intra in confruntare cu interesele SUA. Prin urmare, este putin probabil ca Rusia sa obtina un sprijin total in privinta declaratiei finale", crede Gusev.

Pe de alta parte, noteaza politologul Aleksandr Kniazev, Dusanbe va deveni locul unde sefii statelor membre vor trebui sa se decida care cu cine este. "Pentru Asia centrala, conflictul osetin poate genera miscari interne neasteptate. Tarile central-asiatice pot demara o procedura de revizuire a granitelor de stat existente", a subliniat expertul.