Alexander Stubb, ministrul de externe al Finlandei, detine presedintia OSCE in 2008. Daca pe 8 august Stubb era in vacanta in Sardinia, la numai o saptamana distanta se afla in mijlocul disputei dintre Rusia si Georgia. Ministrul german de externe anunta dupa reuniunea de urgenta a sefilor diplomatiilor europene pe tema conflictului din Caucaz ca OSCE isi va suplimenta numarul de observatori neinarmati in regiune. Ce pot face insa concret acesti observatori ai organizatiei? Pot ei sa impiedice o eventuala reizbucnire a violentelor?
„In primul rand este vorba de asa numiti observatori militari”, explica Alexander Stubb, care erau prezenti in Osetia de Sud si inainte de operatiunile militare. Cei noua observatori au fost insa fortati sa paraseasca regiunea „si speram sa-i readucem cat de curand inapoi”. Scopul lor era sa supervizeze acordul de pace incheiat in 1992.
Stubb a cerut, si a primit joi aprobarea, de a dizloca unui numar de 100 de observatori si de stabili un mandat cuprinzator pentru acestia.
Noutatea mandatului aprobat de UE si Consiliul OSCE este ca acestia nu vor mai controla doar teritoriul republicii separatiste autoproclamate Osetia de Sud, ci vor avea dreptul sa supervizeze operatiunile de pe intreg teritoriul Georgiei. „Speram ca ei sa poata furniza observatii obiective din teren. Daca este adevarat ca acolo are loc o purificare etnica, daca se comit violuri si jafuri, daca toate acestea sunt adevarate, atunci trebuie sa le punem capat si trebuie sa o facem acum”.
„In Georgia au loc doua razboaie”
„Razboiul numarul 1 este cel din teren si din aer, iar pentru acela avem un armistitiu. Celalalt este razboiul mediatic. Eu am apelat in repetate randuri la ambele parti: Putem continua sa aruncam pisica moarta in curtea vecinului, putem continua propaganda de razboi”, marturiseste ministrul finlandez de externe. El incearca insa sa determine tarile conflictante sa se concentreze asupra acestui armistitiu fragil.
Ce risca Georgia daca semneaza acordul de incetare a focului?
Nimic. De mai multe ori a fost vehiculata teoria conform careia, daca Georgia isi pune semnatura pe un document unde cele doua regiuni separatiste sunt reprezentate de persoane cu functia de „Presedinte”, atunci gestul ar echivala cu o recunoastere de facto a celor doua administratii autoproclamate. „Nu, pentru ca documentul nu are nicio valoare juridica, ci doar una politica. Acest tip de probleme este discutat la ONU. Dupa semnarea acordului de incetare a focului vom merge mai departe pentru o rezolutie a Consiliului de Securitate, care va avea valoare juridica”, afirma Alexander Stubb.
Noul Razboi Rece? „Pur si simplu nu stiu!”
La o saptamana de la declansarea conflictului in Georgia, tonurile dintre SUA si Rusia s-au inasprit vizibil. Administratia Bush aduce aminte de Cehoslovacia in 1968 si afirma ca Rusia va fi confruntata cu izolarea si condamnarea internationala pentru uz de forta disproportionata in interventiile sale armate. De cealalta parte, Moscova pune America in fata unei alegeri: parteneriat cu Rusia sau conducerea georgiana. La aceasta se adauga amplasarea scutului antiracheta in Europa de Est si acuzatiile abhaze conform carora SUA ar fi livrat arme Georgiei.
Pe 8 august, ziua izbucnirii violentelor in Osetia de Sud, Alexander Stubb era in vacanta, mai exact la marginea unei piscine in Sardinia. De atunci zboara la propriu in toate colturile Europei pentru a media un armistitiu si, mai important, pentru a obtine un mandat de supervizare a acestuia. „Dar nu am nici timp, nici interes de a face o psihanaliza a politicii internationale. Oi avea eu un doctorat in relatii internationale, dar momentul pentru o analiza a efectelor asupra relatiilor multipartite este complet gresit”, spune seful diplomatiei finlandeze.
Va reprezenta conflictul din Georgia un precedent?
„Cu toata sinceritatea, sper ca nu. Dar din nou afirm ca este prea devreme pentru o analiza profunda a efectelor. In perioada urmatoare este important sa ne concentram pe solutionarea conflictului si cu asta imi voi ocupa timpul”.
0
4
