Schimbarea climatica si energia, apararea europeana, agricultura, pactul privind imigratia, Uniunea Mediteraneana - sunt punctele concrete ale presedintiei franceze. Ca orice mare stat al UE - iar Franta este unul dintre cele doua "motoare" ale Europei - Parisul vrea sa lase o amprenta pregnanta asupra afacerilor europene, insa irlandezii i-au cam dat planul peste cap. Ceea ce se anunta ultima presedintie a UE in sistem de rotatie, s-ar putea sa nu fie asa. Respingerea prin referendum de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona este prima criza pe care va trebui sa o managerieze Sarkozy, in incercarea lui de a demostra in plan european ca este un lider dinamic, capabil sa miste lucrurile.

Franta va prelua presedintia Consiliului UE in 1 iulie, moment pe care il va marca intr-un fel in care numai Parisul stie: Turnul Eiffel va fi luminat in culorile UE, galben si albastru. Liderii celor 27 de state europene plus altii ai 17 tari mediteraneene vor fi prezenti in capitala franceza pentru lansarea Uniunii Mediteraneene, un plan drag lui Sarkozy. In cele sase luni cat va detine presedintia, francezii au programat nu mai putin de 10 summit-uri internationale. Toate sunt dovada ca Franta vrea sa demonstreze ca s-a intors in forta in Europa si ca Nicolas Sarkozy vrea sa demonstreze ca este un lider dinamic, care reuseste sa-si impuna planurile.

Irlandezii umbresc momentul de glorie al lui Sarkozy

Numai ca aparitia crizei institutionale cauzate de respingerea Tratatului de la Lisabona prin referendumul irlandez este unul dintre elementele pe care trebuie sa le managerieze presedintia franceza. Aceasta criza i-a spulberat deja sperantele lui Sarkozy de a instala, la finele anului 2008, noile institutii europene prevazute de Tratat, si in special pe "presedintele UE".

Parisul vrea sa evite cu orice chip o criza institutionala de genul celei care a urmat respingerii Constitutiei europene de catre francezi si olandezi in 2005.

Ultimul summit de la Bruxelles nu a gasit nicio solutie, asa ca presedintia franceza va trebui sa isi dedice o parte serioasa a energiei pentru "a repune pe roti" Europa celor 27. Sarkozy va face o vizita in Irlanda pe 11 iulie, pentru a-si face o idee despre ceea ce i-a determinat pe irlandezi sa spuna nu tratatului. "Trebuie sa lasam irlandezii sa spuna de ce au nevoie (...) Liderii lor trebuie sa ne spuna cum, cand si pe ce baze vor sa isi consulte populatia", a spus secretarul de stat pentru afaceri europene, Jean Pierre Jouyet, cel care, potrivit AFP, va fi omul-cheie al acestei presedintii. Mai apoi, Sarkozy va incerca sa determine celelalte tari sa continue ratificarea tratatului, facand anumite presiuni asupra Cehiei, dar evitand sa izoleze Dublinul. Irlandezii vor comunica la summit-ul din octombrie ce intentioneaza sa faca, dar pana atunci Sarkozy vrea ca ratificarile sa continue.

Uniunea Mediteraneeana, proiectul drag lui Sarkozy, atrage criticile partenerilor

Cel mai sclipitor eveniment al presedintiei va fi prilejuit de lansarea Uniunii Mediteraneene, un proiect drag presedintelui francez. Prisul ii va reuni in 13 iulie pe cei 27 de lideri ai UE, dar si alti 17 ai statelor de la Mediterana.

Sarkozy a militat pentru realizarea acestui proiect inca din momentul in care a fost ales presedinte, dar viziunea sa grandioasa asupra unei uniuni care va depasi "ura si va face loc maretului vis de pace si civilizatie" a suferit ceva transformari, in fata unei Germanii ostile. Parisul a acceptat ca proiectului sa i se asocieze toti partenerii UE, desi initial era destinat doar statelor riverane Mediteranei.

Premierul israelian Ehud Olmert si presedintele sirian Bachar al-Assad ar trebui sa fie prezenti la summit-ul de la Paris, iar Sarkozy spera ca franta sa joace un rol rol diplomatic pregnant in procesul de pace din Orientul Mijlociu, chiar daca un tete-a-tete Olmert-Assad pare putin probabil.

Majoritatea statelor arabe insa sunt nemultumite de prezenta Istraelului, in timp ce liderul libian Muammar Gaddafi a calificat proiectul drept "o insulta" si a amenintat ca nu va merge la paris. Algerienii si turcii sunt ezitanti, mai ales ca Ankara suspecteaza ca este un complot prin care se evita aderarea la UE. Si in Europa sunt diverse comentarii, in afara celor de la Berlin. La Bruxelles, Uniunea Mediteraneana este vazuta ca o modalitate de a folosi bani europeni spre gloria Frantei.

Franta lupta si cu schimbarea climatica

Parisul si-a propus sa ajunga la un acord asupra pachetului schimbari climatice-energie, in conditiile in care 63% dintre francezi cred ca mediul trebuie sa fie principalul obiectiv al presedintiei franceze.

UE isi propune reducerea cu 20% pana in 2020 a emisiilor poluante, iar tinta ar putea ajunge la 30% daca se va ajunge la un acord in plan mondial. Numai ca exista diferente intre cele 27 de state membre - unele avand ca bazandu-se pe energia nucleara, altele pe cea cu emisii de CO2 - ceea ec face negocierile dificile. Cum se poate ajunge la acest obiectiv, in conditiile in care statele estice sunt in curs de dezvoltare. Asa apare evidenta sciziunea dintre est si vest, accentuata de schibarea sistemului cotelor. Adevarul este ca multe state europene, printre care si Franta, se tem de relocalizarea industriilor, iar dezbaterea este vie si pe tema biocombustibililor si dezvoltarea lor.

Pactul pentru imigratie

Franta le-a propus partenerilor din UE "pactul pentru imigratie", inspirat in mare parte din propria sa politica pentru o imigratie restransa, plan pe care il va face public la cannes, in 7-8 iulie. Pactul isi propune sa nu regularizeze in masa situatia imigrantilor ilegali, sa intareasca granitele UE si controlul frontierelor, sa armonizeze procedurile pentru repatrierea imigrantilor ilegali si de acordare a azilului si sa ajute la dezvoltarea tarilor de origine ale imigrantilor.

Exista insa dispute privind politica privind azilul, in timp ce - la obiectiile Spaniei - s-a renuntat la "contractul de integrare" pentru noii imigranti, prin care li s-ar fi impus acestora sa invete limba tarii in care au imigrat si sa-i adopte valorile.

Referendumul irlandez afecteaza cel mai tare obiectivul privind apararea comuna europeana

"Nu" -ul irlandez in privinta tratatului de la Lisabona risca sa impiedice Franta sa relanseze proiectul privind apararea europeana. Parisul nu poate avea mari initiative in domeniu, intrucat irlandezii sunt foarte atasati de statutul lor de neutralitate militara. Totusi, francezii vor sa faca progrese in instrustria europeana a apararii, in a promova un grup aeronaval european, in a crea o scoala de formare a ofiterilor europeni si in a stabili un adevarat cartier general la Bruxelles.

Pe de alta parte, schimbarea administratiei americane in noiembrie ingreuneaza si ea lucrurile, dfin moment ce Sarkozy are nevoie de binecuvantarea americana pentru fortele europene inainte de a reintegra total Franta in NATO.

Agricultura, in agenda franceza

Discutiile privind politica agricola se vor transforma intr-o disputa, comenteaza The Economist, in conditiile in caretrebuie gasita calea de a adapta subventiile pentru ferme intr-o perioada in care preturile la alimente au crescut foarte mult. Franta pledeaza pentru o agricultura puternica a UE, in conditiile in care este cel mai mare beneficiar al subventiilor.