Boris Berezovski urmareste de la departare mersul politicii in Rusia. Auto-exilat in Marea Britanie pentru a scapa de hartuirea autoritatilor ruse, miliardarul sustine, intr-un interviu acordat publicatiei Sobesednic, ca printre oamenii care l-au sustinut puternic pe Dmitri Medvedev se numara oligarhii Roman Abramovici, Oleg Deripaska si Anatoli Ciubais.

I. Ce trebuie asteptat de la schimbarea puterii din Rusia?

R. Predarea stafetei nu inseamna si schimbare de regim, iar daca vor fi schimbari, nu vor fi din vointa cuiva, ci pentru ca acea constructie care a iesit in final este deosebit de instabila. Se aud voci: „In Rusia nu poate exista conducere bicefala”. Dar unde poate exista asa ceva?

Lui Putin nu i-a ajuns doar functia de premier, el a dorit sa fie lider de partid, sa controleze Parlamentul, iar unii parlamentari evoca experiente europene: si in Europa sunt o gramada de cazuri in care lideri partidului de guvernamant devine automat prim ministru! E adevarat, dar intr-o republica parlamentara. Iar Rusia este o republica prezidentiala.

Vladimir Putin a avut de ales intre trei variante. A ales-o pe cea mai proasta. Am repetat de multe ori: ce e rau pentru Putin este bun pentru Rusia. Dar varianta aleasa de el este proasta si pentru tara, pentru ca un conflict la varf devine inevitabil. Care ar fi fost alternativele? Prima – consolidarea definitiva a dictaturii, al treilea mandat cu trecerea la presedintie pe viata, varianta Nazarbaev, sa spunem.

I. Occidentul nu ar fi acceptat!

R. Occidentul s-a degradat puternic: prostitutie peste prostitutie. Oameni lipsiti de idei. Asa ca, intr-o prima faza, ar fi acceptat. Altceva e ca in secolul XX dictatorii au murit foarte rar de moarte naturala. Iar in secolul XXI o asemenea eventualitate se reduce la zero.

Ar mai fi fost varianta a doua: retragerea completa de la putere, dar scenariul impunea garantii serioase. Trebuia un acord cu succesorul: mai devreme sau mai tarziu, Putin va trebui sa raspunda la intrebari incomode. Despre razboiul cecen, despre Politkovskaia, despre otravirea lui Litvinenko. Trebuiau puse la punct niste conventii: aici ma poti acoperi? Dar aici?

Plecarea definitiva de la putere insemna incredere deplina in succesor. Ca in cazul lui Eltin. Dar prin varianta aleasa, Putin i-a transmis un semnal foarte clar lui Medvedev: are incredere, dar nu pana la capat. El a ales varianta trei, cea mai nesigura.

I. De ce Medvedev?

R. Pentru ca Serghei Ivanov a fost sustinut de Secin, Patrusev, Ustinov – oameni care prin resursele lor intelectuale nu se ridica la nivelul simpatizantilor lui Medvedev. Pur si simplu, au fost pacaliti. Nu inseamna ca adeptii lui Medvedev sunt genii. Nu, sunt insa mai destepti, stiu sa speculeze mai corect momentele, sunt mai isteti. Ceea ce, in ultima instanta, nu e chiar atat de rau.

I. Pe cine aveti in vedere cand vorbit de oamenii lui Medvedev?

R. Abramovici, Deripaska, Ciubais, Volosin.

I. Volosin, fostul sef al administratiei prezidentiale, isi mai pastreaza puterea de influenta?

R. Cred ca una uriasa. Nu intamplator el a fost trimis in Occident sa convina acest scenaiu al succesiunii.