Relațiile dintre președintele Joe Biden și premierul Benjamin Netanyahu au ajuns luni la un nivel minim, după ce SUA au permis adoptarea la ONU a unei rezoluții de încetare a focului în Gaza care a atras reproșuri dure din partea liderului israelian, scriu Reuters și Associated Press.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni o rezoluție care cere încetarea focului în Gaza, iar SUA au nemulțumit Israelul prin abținerea de la vot, un pas care a permis adoptarea documentului.
Guvernul lui Benjamin Netanyahu a răspuns imediat prin anularea unei vizite la Washington a unei delegații la nivel înalt, semnalând astfel o ciocnire publică cu aliatul american.
Mai mult, premierul israelian a acuzat SUA de „retragere” de la o „poziție de principiu” subliniind că Washingtonul a permis trecerea votului fără a condiționa încetarea focului de eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe probleme de securitate națională, John Kirby, a declarat că administrația a fost „oarecum perplexă” după decizia lui Netanyahu.
Kirby și ambasadorul american la ONU au declarat că SUA s-au abținut pentru că rezoluția nu condamna Hamas, care a ucis peste 1.200 de oameni în atacul terorist din Israel din octombrie 2023.
Oficialii americani au ales să se abțină în loc să se opună prin veto propunerii „pentru că aceasta reflectă în mod corect opinia noastră că o încetare a focului și eliberarea ostaticilor merg împreună”, a declarat Kirby.
Consiliul de Securitate a adoptat în cele din urmă rezoluția cu 14 voturi (din 15). Rezoluția cerea de asemenea eliberarea tuturor oamenilor luați prizonieri în timpul atacului terorist al Hamas din 7 octombrie în sudul Israelului, dar nu face din aceasta o condiție pentru încetarea focului pentru luna Ramadanului, care se încheie în aprilie.
Hamas a salutat demersul ONU, dar a spus că încetarea focului trebuie să fie permanentă.
„Această rezoluție trebuie să fie pusă în aplicare. Eșecul ar fi de neiertat”, a declarat și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Tensiuni Biden-Netanyahu
Decizia SUA de a se abține în Consiliul de Securitate vine într-un moment de tensiuni tot mai mari între administrația președintelui Joe Biden și Netanyahu în legătură cu continuarea războiului, numărul mare de victime civile și cantitățile limitate de asistență umanitară care ajung în Gaza.
Cele două țări s-au ciocnit, de asemenea, din cauza respingerii de către Netanyahu a ideii unui stat palestinian, a violențelor coloniștilor evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată și a extinderii coloniilor din această zonă.
Antagonismul binecunoscut dintre Netanyahu și Biden - care datează din timpul mandatului de vicepreședinte al lui Biden - s-a adâncit după ce Biden a pus sub semnul întrebării strategia Israelului pentru combaterea Hamas.
Liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, un aliat al lui Biden, a sugerat că Netanyahu nu acționează în interesul țării sale și a cerut Israelului să organizeze noi alegeri. Biden și-a arătat aprobarea față de remarcile lui Schumer, ceea ce i-a atras un reproș din partea lui Netanyahu.
În timpul vizitei sale în SUA, delegația israeliană urma să prezinte oficialilor de la Casa Albă planurile lui Netanyahu pentru o posibilă invazie terestră în Rafah, un oraș de la granița egipteană din sudul Fâșiei Gaza, unde peste 1 milion de civili palestinieni s-au refugiat din calea războiului.
Săptămâna trecută, Netanyahu a respins o solicitare a SUA de a opri invazia planificată la Rafah - promițând, în timpul unei vizite a secretarului de stat Antony Blinken, că va acționa singur dacă va fi necesar.
Blinken a avertizat că Israelul s-ar putea confrunta în curând cu o izolare internațională din ce în ce mai mare, în timp ce vicepreședinta Kamala Harris a declarat că Israelul s-ar putea confrunta în curând cu consecințe nespecificate dacă va lansa asaltul terestru.
Presiuni externe și interne
Decizia SUA de a se abține în Consiliul de Securitate vine după luni de zile în care administrația Biden a susținut ferm Israelul.
Biden, care candidează pentru realegere în noiembrie, se confruntă însă cu presiuni nu doar din partea aliaților SUA, ci și din partea unui număr tot mai mare de colegi democrați, pentru a ține în frâu ofensiva israeliană.
Biden și democrații se tem că susținerea fermă pentru Israel i-ar putea costa electoral.
Netanyahu se confruntă cu propriile provocări interne, nu în ultimul rând cu cererile membrilor coaliției sale de extremă dreapta de a adopta o linie dură împotriva palestinienilor. De asemenea, el trebuie să convingă familiile ostaticilor că face totul pentru eliberarea lor, în timp ce se confruntă cu proteste frecvente care îi cer demisia.
Decizia guvernului de a nu mai trimite delegația la Washington a fost salutată de partenerii săi de coaliție naționalist-religioși, dar a fost criticată implicit de fostul ministru centrist al apărării Benny Gantz, care s-a alăturat cabinetului de război anul trecut și care a declarat că delegația ar trebui să meargă la Washington.
Ziarul conservator Israel Hayom, care în mod normal îl susține pe Netanyahu, a salutat decizia de a nu trimite delegația, dar a declarat că Israelul are nevoie de sprijinul public al lui Biden într-un moment în care „legitimitatea acțiunilor sale se dezintegrează cu o viteză înspăimântătoare”.
Poziția lui Netanyahu rămâne dependentă de menținerea coaliției sale cu partidele naționaliste religioase de extremă dreapta care se opun cu hotărâre oricărei încetiniri a războiului sau oricărei concesii față de cererile internaționale pentru un acord politic cu palestinienii pe o bază largă.
Avertismentul SUA
Votul Consiliului de Securitate a avut loc după ce Rusia și China au respins vineri prin veto o rezoluție sponsorizată de SUA care ar fi susținut „o încetare imediată și susținută a focului” în conflictul dintre Israel și Hamas. Rezoluția respectivă conținea o legătură între o încetare a focului și eliberarea ostaticilor, lăsând-o însă deschisă la interpretări, și nicio limită de timp.
La sfârșitul lunii octombrie, Rusia și China au respins prin veto o rezoluție sponsorizată de SUA care cerea pauze umanitare în timpul luptelor pentru a livra ajutoare, protejarea civililor și oprirea înarmării Hamas. Aceștia au declarat că rezoluția nu reflectă apelurile globale pentru încetarea focului.
Statele Unite s-au opus prin veto la trei rezoluții care cereau încetarea focului în Gaza, cea mai recentă fiind o măsură susținută de arabi, pe 20 februarie. Această rezoluție a fost susținută de 13 membri ai consiliului, cu o abținere, reflectând sprijinul covârșitor pentru o încetare a focului.
Statele Unite au avertizat că rezoluția aprobată luni ar putea afecta negocierile pentru oprirea ostilităților, ridicând posibilitatea unui nou veto, de data aceasta al americanilor. La discuții participă SUA, Egipt și Qatar.
Deoarece Ramadanul se încheie la 9 aprilie, cererea de încetare a focului ar dura doar două săptămâni, deși proiectul spune că pauza luptelor ar trebui să ducă la „o încetare a focului durabilă și de durată”.
Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că rezoluția „s-a exprimat în sprijinul eforturilor diplomatice în curs de desfășurare”, adăugând că negociatorii „se apropie” de un acord pentru o încetare a focului cu eliberarea tuturor ostaticilor, fără să ajungă încă acolo însă.
Ea a îndemnat consiliul și membrii ONU din întreaga lume să „vorbească și să ceară fără echivoc ca Hamas să accepte acordul aflat pe masă”.
În conformitate cu Carta ONU, rezoluțiile Consiliului de Securitate sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru cele 193 de națiuni membre, deși sunt adesea încălcate. Israelul a anunțat că își va continua ofensiva.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, peste 32.000 de palestinieni din Gaza au fost uciși în timpul luptelor. Agenția nu face distincție între civili și combatanți în numărătoarea sa, dar spune că femeile și copiii reprezintă două treimi din numărul morților.
Gaza se confruntă, de asemenea, cu o urgență umanitară gravă. Un raport al unei autorități internaționale privind foametea a avertizat săptămâna trecută că „foametea este iminentă” în nordul Gaza și că o escaladare a războiului ar putea împinge jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori ai teritoriului în pragul foametei.
9
11
