În martie sunt patru ani de la declararea oficială a pandemiei de Covid-19, incheiată de OMS pe tăcute. În Germania însă, apar demisii, curg procese, se pun întrebări. Cum îi faci pe oameni să spună da constrângerii, într-o democrație? Și cât de cinică poate fi strategia „comunicării fricii”? O mie de pagini de protocoale ale echipei de criză Corona, a Institutului Robert Koch, care monitoriza pandemia, au fost făcute publice.
Protocoalele înnegrite
După o lungă dispută juridică, Institutul Robert Koch (RKI) a publicat procesul-verbal al echipei sale de criză Corona. HiDrive Revista online de dreapta, „Multipolar”, care a dat în judecată RKI, a publicat documentele, care însumeaza 1.059 de pagini. Mehr als tausend Passagen geschwärzt: Multipolar veröffentlicht freigeklagte RKI-Protokolle im Original - (multipolar-magazin.de) Contrar transparenței cerute, acestea sunt parțial înnegrite.
Documentele publicate miercuri arată cum s-a luat decizia, pe 17 martie 2020, de a schimba evaluarea riscului privind noul coronavirus de la „moderat” la „ridicat”. Cu o zi mai devreme, în documente s-a notat că noua evaluare a riscurilor a fost pregătită și acum ar trebui să fie „upscalata”. „Evaluarea riscului va fi publicată de îndată ce (numele personal innegrit) dă un semnal.” RKI face ca actorul-cheie să fie de neidentificat.
Publicația „Multipolar” deduce că anunțul de modificare a nivelului de risc a fost făcut la ordinul unui actor extern. Potrivit „ZDF today”, cu toate acestea, pasajul sugerează că „RKI a efectuat însuși evaluarea riscului și, pe baza acesteia, a clasificat riscul ca fiind „ridicat”. Doar publicarea evaluării riscurilor depindea de eliberarea persoanei nenumite. RKI nu a comentat încă protocoalele.
Iată ce spune luni și Spiegel.de, despre unele informații din rapoartele RKI.
La 30 octombrie 2020, RKI s-a ocupat de măștile FFP2 și a clarificat: „... nu există dovezi pentru utilizarea măștilor FFP2 în afara siguranței ocupaționale, aceasta informație ar putea fi pusă și la dispoziția publicului.” Publicul nu a aflat nimic despre această atitudine, de atunci. În iarna anului 2020, s-a aplicat deja o cerință mai strictă privind măștile, iar masca FFP2 a devenit obligatorie în diferite state federale.
Echipa de criză a considerat vaccinul AstraZeneca foarte critic. Pe 8 ianuarie 2021 s-a spus: „Nu este un succes sigur ca și celelalte, deoarece vaccinul este mai puțin perfect.” La doar două luni mai târziu, la începutul lunii martie, Comisia Permanentă de Vaccinare (Stiko) a recomandat vaccinul pentru toate grupele de vârstă, referindu-se la noi constatări din studii.
Escadronul lui Wieler
Lothar Wieler, fostul șef al Institutului Robert Koch (RKI), între 2015-2023, a fost intervievat vineri de Tagesschau.de, cu ocazia aniversării a patru ani de la declanșarea pandemiei coronavirusului. Interviul e o mostră de aroganță a medicului veterinar care a păstorit institutul ce monitoriza zilnic evoluția pandemiei de Covid-19, în Germania.
„Am experimentat o puternică polarizare a societății, în timpul pandemiei. Grupuri care au pus la îndoială, fără a se baza pe fapte, vaccinările sau alte măsuri Corona. Ți-ai fi imaginat înainte că aceasta ar fi atât de drastică?” Altfel spus, singura critică la adresa vaccinărilor a venit din partea unor grupuri de proști și răuvoitori, pentru că „au pus la îndoială efectele” vaccinărilor, presupuse a fi dincolo de orice îndoială.
Germanii își amintesc de „obiectivitatea profesionistă, competentă, calmă” a lui Lothar Wieler, printre altele cu cererea că lumea nu trebuie decât să „strângă din dinți” încă doar câteva luni, iar până atunci să se supună fără obiecții, reglementărilor pe care el le consideră necesare.
Cetățenii din Germania au fost și obiectul unei pledoarii pentru cerința generală de vaccinare, deoarece „avem date suficient de bine întemeiate despre eficacitate și siguranță”, așa cum a spus Wieler, pentru ziarul Die Welt, la acea vreme.
Autoritatea sanitară in fruntea careia se afla Lothar Wieler a răspândit dezinformări, iar guvernul federal a presupus, pe baza unui raport inițial al Institutului Robert Koch, că și oamenii vaccinați sunt feriți de infecție.
„Am promovat vaccinarea ca o soluție pentru ieșirea din pandemie și am creat așteptări pe care în cele din urmă nu le-am putut îndeplini”, a recunoscut mai târziu Helge Braun, fost ministru in cabinetul fostului cancelar, Angela Merkel, citat de Spiegel si Tagesspiegel.de.
Cum să promovezi coerciția în democrații
Într-un recent interviu luat de Die Welt lui Heinz Bude, consilier al guvernului german în timpul pandemiei de Covid-19, acesta spune lucruri interesante, ca sa nu le numim cinice, despre „comunicarea fricii“. Corona-Aufarbeitung: Einblicke in die zynische Welt der „Angstkommunikation“ - WELT În 2020, sociologul Heinz Bude a fost coautor al documentului de strategie al Ministerului Federal de Interne, privind pandemia de Covid.
Bude a recunoscut că lucrurile au fost pur și simplu inventate, pentru a controla populația „Am spus că trebuie să găsim un model pentru a crea conformitate, care este puțin ca în știință. Și asta a fost formula de „aplatizare a curbei”. „Cum putem convinge oamenii să se implice? Le spunem că arată ca în știință, nu? Dacă ești disciplinat, poți schimba curba”.
În continuare, Bude explică: „Acest lucru înseamnă, practic, că există o ilustrare a schimbărilor comportamentale individuale într-un fel de reprezentare științifică, inclusă în acest model. L-am furat de la un jurnalist științific, nu l-am inventat singuri.”
Modelul „asemănător științei”, a fost ideea „Flatten the Curve”, care a fost popularizată nu de un om de știință, ci de consultantul din Silicon Valley, Thomas Puyeo, printr-un videoclip viral, după cum admite și Bude.
Dar nu doar în Germania a avut prozeliți Puyeo, acest Nostradamus al coronavirusului. La sfârșitul lunii februarie 2021, jurnalistul Wolfgang Rössler relata despre cancelarul austriac de atunci, Sebastian Kurz: „Tânărul șef de guvern din Viena urmează o strategie Corona pe care autorul american și consultantul din Silicon Valley, Tomas Pueyo, a numit-o „Ciocan si Dans”.
În mass-media, Tomas Pueyo a fost prezentat alternativ ca antreprenor, consultant, manager, economist, orator, blogger științific, inginer și expert comportamental.
Într-un articol din 2022 în Berliner Zeitung, se arată însă că profețiile acestuia au adus și profit.
„Cât de mare a fost influența lui Tomas Pueyo, asupra factorilor de decizie politică, poate fi doar ghicit. Activitățile sale colaterale au însă un impact pozitiv asupra cifrelor de afaceri ale fostului său angajator, Course Hero.
Platforma de e-learning a înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor în perioadele de izolare și educație la domiciliu, iar o serie de profituri au fost realizate prin achiziționarea de capital de risc în valoare de zeci de milioane. În decembrie 2021, start-up-ul a fost evaluat la 3,6 miliarde de dolari”.
