China a denunțat miercuri criticile din Occident cu privire la o nouă lege a securităţii adoptată marţi în Hong Kong, Beijingul acuzând Uniunea Europeană de „ipocrizie” și guvernul britanic de „mentalitate profund ancorată în colonialism”, relatează AFP și News.ro.
Consiliul Legislativ din Hong Kong, o fostă colonie britanică retrocedată Chinei în 1997, a adoptat marţi cu unanimitate de voturi o nouă lege a securităţii naţionale, care prevede pedepsirea cu închisoarea pe viaţă pentru „trădare” și „insurecţie”.
Legea care urmează să intre în vigoare pe 23 martie completează legea securităţii naţionale impusă de Beijing în Hong Kong în 2020, la un an după manifestațiile pro-democrație pe scară largă din acest teritoriu.
Ministrul britanic de externe David Cameron a denunţat faptul că acest text „va aduce şi mai multe atingeri drepturilor şi libertăţilor în oraş” şi „subminează aplicarea de către Hong Kong a obligaţiilor internaţionale” pe care China și-a asumat să le respecte în momentul în care Londra i-a retrocedat Hong Kong-ul.
Ca răspuns, Comisariatul chinez însărcinat cu Afaceri Externe reproşează Marii Britanii faptul că este „ipocrit şi foloseşte standarde duble”, o referință la legile britanice ale securităţii naţionale, dintre care una a fost adoptată anul trecut.
„Regatul Unit a făcut comentarii incendiare şi iresponsabile despre situaţia de la Hong Kong (...) din cauza unei mentalităţi profund ancorate în colonialism şi de predicator”, denunţă Comisariatul din cadrul MAE chinez.
China vorbește de „fantasme coloniale” ale Londrei în Hong Kong și rezervă un răspuns separat pentru UE
„Cerem de îndată Regatului Unit să-şi corecteze poziţia, să înfrunte realitatea şi să renunţe la fantasma de a-şi continua influenţa colonială la Hong Kong”, mai afirmă Comisariatul de la Beijing.
Ambasada chineză de la Londra a declarat la rândul său că textul „protejează complet drepturile şi libertăţile de care se bucură locuitorii Hong Kong-ului” şi l-a acuzat pe David Cameron de „distorsionarea realităţii”.
Comisariatul de la Beijing a publicat miercuri un răspuns separat față de criticii UE, blocul comunitar notând că noua lege a securității afectează „atractivitatea pe termen lung” a Hong Kong-ului ca centru internaţional de afaceri.
„Cerem ca UE să ţină cont de îndată de interesul viu pe care-l suscită legea la Hong Kong şi să-şi abandoneze politica ipocrită şi 'prejudecăţile'”, a scris Comisariatul.
Noua lege adoptată de legislativul din Hong Kong enumeră cinci categorii de infracţiuni, în afara celor pedepsite de textul din 2020 - trădarea, insurecţia, spionajul şi furtul de secrete de stat, sabotajul care pune în pericol securitatea naţională, răzvrătirea şi „amestecul extern”.
Noua lege, denumită „Articolul 23”, are ca scop să acopere „goluri” lăsate de precedenta legislaţie, a declarat liderul Hong Kong-ului, John Lee. Guvernul teritoriului susține că adoptarea acestei noi legi este necesară în virtutea Legii fundamentale a insulei, „mini-Constituția” adoptată în 1997, la retrocedare.
Val de reacții internaționale față de noua lege a securității din Hong Kong
Statele Unite, ONU şi Japonia au criticat la rândul lor Articolul 23.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, Vedant Patel, a declarat marţi că Washingtonul este „alarmat” de conţinutul legii. Înaltul Comisar ONU al Drepturilor Omului Volker Türk a catalogat textul şi adoptarea acestuia drept „pripită” și „un pas înapoi în apărarea drepturilor omului”.
Japonia şi-a exprimat „marea îngrijorare faţă de adoptarea (legii) care va submina şi mai mult încrederea în principiul 'o ţară, două sisteme', menit să garanteze libertăţile din Hong Kong precum autonomia judiciară şi legislativă faţă de China continentală, care i-a adus statutul de centru financiar mondial.
Acest principiu prevăzut de Acordul retrocedării trebuia să rămână în vigoare până în 2047, potrivit prevederilor înțelegerii semnate de Beijing și Londra.
22
4
