Liderul olandez de extremă dreapta, Geert Wilders, a anunţat miercuri că nu va fi prim-ministru din cauza lipsei de sprijin din partea partidelor politice cu care încearcă să formeze o coaliţie guvernamentală, relatează agențiile France Presse și Agerpres.

Geert WildersFoto: Sem van der Wal / AFP / Profimedia

„Nu pot deveni prim-ministru decât dacă TOATE partidele din coaliţie mă susţin. Nu a fost cazul”, a declarat Geert Wilders pe platforma X, la aproape patru luni de la alegerile legislative.

Liderii celor patru partide olandeze de centru-dreapta şi de extremă dreapta, inclusiv Geert Wilders, care conduce Partidul Libertăţii (PVV), formaţiunea de extremă dreapta câştigătoare a alegerilor legislative în noiembrie, discută în prezent un acord de coaliţie în care niciunul dintre ei să nu fie premier şi să rămână toţi în parlament, pentru a debloca astfel negocierile de formare a unei alianţe de guvernare, relatează miercuri presa olandeză, citată de agenţiile Reuters şi EFE.

Negocierile au fost de altfel de la început dificile între cele patru partide participante, Partidul Libertăţii (PVV), Noul Contract Social (NSC), Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD - formaţiunea liberală a premierului în exerciţiu Mark Rutte) şi formaţiunea de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), care împreună ar avea 88 din cele 150 de mandate ale camerei inferioare a parlamentului olandez.

Formaţiunile NSC şi VVD au fost mereu reticente să colaboreze cu Wilders, care în campania electorală a criticat „dictatele” UE, a cerut expulzarea migranţilor ilegali, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda, precum şi convocarea unui referendum pentru un „Nexit” în vederea ieşirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.

Deşi, după câştigarea alegerilor, la care Partidul Libertăţii (PVV) a obţinut 37 de mandate în camera inferioară a parlamentului, Wilders şi-a mai nuanţat poziţiile exprimate în campanie, acceptând recent inclusiv continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, pe care în campania electorală îl respinsese, partidele pro-UE au apreciat că liderul extremei drepte nu şi-a schimbat suficient de mult abordarea.

Citește și: