Poliția din sudul Suediei a cerut introducerea unei interdicții privind purtatul vestelor antiglonț de către civili, afirmând că acestea nu își au locul în afara unei zone de război deoarece provoacă frică în comunitățile locale, relatează The Guardian.
Poliția din comitatul Skåne, aflat în sudul țării și care include orașul Malmö, afirmă că un număr tot mai mare de copii și tineri au ajuns să poarte veste antiglonț în localitățile din Suedia pe măsură ce bandele infracționale continuă să atragă tânăra generație.
Susținătorii vestelor antiglonț spun, evident, că acestea protejează împotriva violențelor comise de bande.
Însă Patrik Andersson, șeful serviciului de informații al poliției din Skåne, a făcut un apel public față de interzicerea vânzărilor de veste antiglonț unor cetățeni privați.
„Cine are nevoie de veste antiglonț? Agenții de securitate și polițiștii pentru slujba lor. Nu avem nevoie de infractori care să le poarte”, a declarat el, adăugând că fenomenul „se răspândește în întreaga Suedie” și subliniind că „vestele antiglonț nu își au locul în societatea suedeză”.
„Ele nu își au locul în nicio țară decât dacă este într-o stare de război”, mai spune el, afirmând totodată că purtarea acestora duce la mai multe împușcături în cap. „Ceea ce am putut vedea aici [în sudul Suediei] este că atunci când s-a început purtarea vestelor, ei [infractorii] au țintit mai nou înspre cap când au mers să ucidă pe cineva”.
Nu toți polițiștii suedezi sunt convinși că vestele antiglonț ar trebui să le fie interzise civililor
Andersson afirmă de asemenea că vestele antiglonț au devenit un simbol al bandelor infracționale și că purtarea lor îi face pe oameni să se teamă unii de alții. Mai mult, el atrage atenția că acest fenomen a ajuns să se răspândească din Malmö și alte orașe mari în localități mai mici.
Ofițerul cere ca poliția să primească prerogativele pentru a confisca vestele antiglonț, însă în condițiile în care infracționalitatea violentă continuă să rămână o problemă majoră în țara nordică nu toți colegii săi sunt de acord cu el.
De exemplu, Mattias Forssten, șeful poliției din comitatul Sörmland aflat la vest de Stockholm, a declarat pentru televiziunea publică suedeză SVT că în momentul de față există „măsuri necesare mai urgent” pentru a combate violența decât o interdicție față de vânzarea vestelor antiglonț către civili.
Agenția Reuters arată că numărul de împușcături mortale a crescut de mai bine de 3 ori în Suedia în ultimul deceniu, fiind în prezent mult mai mare decât în țările nordice învecinate.
„Am identificat 14.000 de persoane active în rețele de bande infracționale. Trecând la persoanele care au legături cu aceste rețele, la acest capitol estimăm că există peste 48.000 de persoane”, a declarat Petra Lundh, comisarul Poliției Naționale din Suedia într-o conferință de presă susținută pe 23 februarie.
De 9 ori mai multe împușcături mortale în Suedia decât în celelalte țări nordice la un loc
În cadrul aceleiași conferință de presă ministrul suedez al justiției Gunnar Strommer a precizat că în 2022 numărul împușcăturilor mortale înregistrate în Suedia a fost de 62 și că, „deși în 2023 numărul a scăzut ușor, datele preliminare arată că Suedia a avut de 9 ori mai multe împușcături mortale decât Norvegia, Danemarca și Finlanda la un loc”.
El a atras de asemenea atenția că numărul de atacuri comise cu explozivi a ajuns la un nivel record și că „vorbim despre o infracționalitate sistemică cu o disponibilitate ridicată față de violență, care reduce la tăcere martori, amenință muncitorii sociali, infiltrează autoritățile și partidele politice, face trafic de droguri, îi înșeală pe vârstnici și sistemul nostru de asistență socială”.
Suedia a înregistrat în septembrie anul trecut 11 împușcături mortale, aceasta fiind cea mai sângeroasă lună în țara nordică după 2019.
La sfârșitul lunii respective premierul Ulf Kristersson a vehiculat posibilitatea folosirii armatei pentru a ajuta forțele de ordine să țină sub control infracționalitatea violentă în condițiile în care aceasta este în creștere în Suedia de ani de zile și poliția a eșuat în tentativele sale repetate de a combate fenomenul.
Blocul de dreapta condus de Kristersson a ajuns la putere în septembrie 2022 pe o platformă care milita puternic pentru restabilirea ordinii publice și oprirea imigrației însă nici noul executiv nu pare să fi avut până acum mai multe rezultate în combaterea infracționalității violente decât guvernarea social-democrată care i-a precedat.
4
41
