Un sondaj nou arată că extrema dreaptă franceză e bine poziționată pentru a obține cel mai bun rezultat pe care l-a avut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European (PE).

Parlamentul European BruxellesFoto: Inquam Photos / George Călin

Adunarea Națională (RN) de extrema dreaptă condusă de europarlamentarul Jordan Bardella ar putea primi 33% din voturi, iar formațiunea Reconquête [„Reconchista”] e cotată cu 6%, conform sondajului realizat de firma de consultanță Portland Communications și pus la dispoziția Politico.

Ceea ce înseamnă că RN e cu mult înaintea alianței de centru Ensemble! care include și partidul Renaissance al președintelui Emmanuel Macron, coaliție cotată cu un jalnic 14%.

Sondajul a fost realizat online la finalul lui ianuarie - când Franța era în toiul protestelor de amploare ale fermierilor -, pe o „mostră reprezentativă național și politic” de 1.034 persoane, citează Rador Radio România.

Sondajul a fost repetat pe mostre de mărimi similare din Italia, Olanda, Germania și Polonia, cu rezultate și ele similare.

E de așteptat ca extrema dreaptă să avanseze apreciabil peste tot, cu excepția Poloniei, unde Coaliția Civică liberală a premierului Donald Tusk e cotată cu 35% din voturi.

Alternativă pentru Germania (AfD) e de așteptat să obțină 17% din voturi, în creștere de la 11% în 2019.

„UE se îndreaptă spre aceste alegeri cu cetățenii profund pesimiști”, a declarat directoarea firmei, Victoria Dean, precizând că alegătorii sunt „preocupați de probleme dificil de soluționat”.

În Franța, Germania, Italia și Polonia criza nivelului de trai e pe primul loc în preocupările electoratului, în vreme ce în Olanda e criza locuințelor.

La foarte mică distanță se clasează pe locul doi în prioritățile alegătorilor imigrația, în Franța, Germania și Olanda. În Italia și Polonia locul doi e ocupat de asistența medicală.

În toate țările, cu excepția Poloniei, oamenii sunt nemulțumiți de direcția în care li se îndreaptă statul.

Franța și Germania - care au guverne de centru-dreapta și centru-stânga - au cea mai mare proporție de nemulțumiți, 68%, respectiv 66% afirmând că țara lor e „pe drumul greșit”.

În toate cele cinci țări respondenții au afirmat că vor vota pe baza considerentelor de politică internă, iar nu europeană - un lucru obișnuit la alegerile europene, la care dezbaterile tind să se axeze pe chestiuni naționale.

Germanii sunt cei care votează în proporția cea mai mare ghidându-se preponderent după considerente paneuropene - dar aceia nu sunt decât 15%.

Politico (preluare Rador Radio România)