Cu mai puțin de cinci luni înainte de alegerile europene, care ar putea bulversa echilibrul forțelor politice din hemiciclul de la Strasbourg, discuțiile dintre dreapta și anumite elemente de extremă dreapta sunt analizate cu atenție, potrivit AFP.
Campania electorală pentru aceste alegeri, programate între 6 și 9 iunie, nu a fost încă lansată oficial, dar speculațiile se învârt în jurul unei singure întrebări: ce se va întâmpla dacă așa-numitele forțe pro-europene vor pierde majoritatea pe care o dețin de zeci de ani în hemiciclul de la Strasbourg?
Pentru că, deși există diviziuni dreapta-stânga în Parlamentul European, acestea nu împiedică cele două tabere să găsească majorități în funcție de problemă.
Cu toate acestea, o creștere puternică a extremei drepte și a naționaliștilor în aceste alegeri, prezisă de mai multe sondaje de opinie, ar putea face dificilă ajungerea la aceste compromisuri pentru dreapta, centru și social-democrați.
Confruntată cu acest risc de neguvernare, căutarea unei majorități va depăși granițele tradiționale și, dacă da, până unde?
Pe fondul „normalizării” dreptei suveraniste, există în mod clar o „tendință a dreptei moderate de a se apropia de dreapta radicală”, afirmă analistul politic Thierry Chopin, de la Institutul Jacques Delors, într-un interviu acordat AFP.
Partidele de stânga, pe de altă parte, consideră că limitele au fost deja depășite. Ele amintesc de legislația, în special cea privind mediul, care a fost blocată datorită voturilor dreptei radicale.
„Vom lucra pentru a ne asigura că, în timpul acestor alegeri, oamenii sunt conștienți de importanța mizei, de amenințarea pe care o reprezintă aceste alianțe între dreapta și extrema dreaptă în Europa”, a declarat săptămâna aceasta la Strasbourg eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez, care prezidează grupul S&D ce reunește stânga social-democrată în Parlamentul European.
Orice viitor partener al PPE va trebui să îndeplinească trei criterii
Șeful dreptei de la Strasbourg, eurodeputatul german Manfred Weber, neagă acest lucru.
„Am definit clar liniile roșii”, a declarat presei Weber, care prezidează Partidul Popular European (PPE, creștin-democrat), cel mai mare grup politic, din care fac parte și Republicanii francezi (LR).
Orice viitor partener al PPE va trebui să îndeplinească trei criterii, a spus el:
- să fie pro-european,
- pro-Ucraina
- să apere statul de drept”.
Rămâne de văzut cum anume vor fi aplicate aceste criterii, într-un moment în care, așa cum subliniază Thierry Chopin, dreapta suveranistă din Europa nu mai este atât de „antieuropeană” cum era înainte.
În acest context, toți ochii sunt ațintiți asupra Italiei, unde partidul de guvernământ Fratelli d'Italia (Frații Italiei) al lui Giorgia Meloni a trimis nouă eurodeputați la Strasbourg la alegerile precedente și se așteaptă să trimită și mai mulți anul acesta, potrivit sondajelor de opinie.
Partidul ei este membru al grupului de dreapta Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) și s-a dovedit a fi un „bun european”, potrivit multor observatori de la Strasbourg, în special de la victoria sa în alegerile parlamentare italiene din 2022, care a adus-o pe dna Meloni la putere.
S-ar putea ca Meloni, care este, de asemenea, în mod clar pro-Ucraina, să se potrivească profilului trasat de Weber?
O apropiere între PPE și o parte a grupului ECR este un scenariu „foarte plauzibil”, consideră Teona Lavrelashvili, expert european la European Policy Centre (EPC) din Bruxelles.
Pe de altă parte, cealaltă componentă a dreptei suveraniste de la Strasbourg, grupul Identitate și Democrație (ID), care include eurodeputați francezi din Rassemblement National și Liga din Italia, este ținută la distanță.
Potrivit mai multor sondaje de opinie, ID ar putea trece de pe locul cinci pe trei în grupul politic de la Strasbourg după alegerile din iunie, depășind grupul Renew Europe (centriști și liberali).
Întrebat despre această posibilitate în urmă cu zece zile, Stéphane Séjourné, pe atunci lider al grupului centrist și devenit între timp șef al diplomației franceze, a declarat că este încrezător în capacitatea Renew Europe de a-și păstra locul trei și de a rămâne „kings maker” în cadrul parlamentului.
23
22
