Abdul Malik al-Houthi, liderul enigmatic al luptătorilor Houthi din Yemen, ale cărui atacuri asupra navelor din Marea Roșie au atras atenția armatelor americană și britanică, a transformat o „miliție în sandale” nesemnificativă într-o forță care provoacă marile puteri ale lumii, potrivit Reuters.
Mai multe linii de transport maritim și-au suspendat operațiunile sau au ales ruta mai lungă în jurul Africii din cauza campaniei rebelilor Houthi, care conduc cea mai mare parte a Yemenului după ce au învins într-un război împotriva forțelor susținute de Arabia Saudită.
Militanții susținuți de Iran au promis că vor menține presiunea asupra comerțului maritim mondial, ceea ce ar putea afecta economia mondială, până când Israelul va înceta bombardamentele din Gaza pentru a elimina Hamas, organizație care este, de asemenea, susținută de Iran.
Rebelii Houthi au declarat că vor riposta după ce avioanele de război, navele și submarinele americane și britanice au lovit peste noapte în Yemen ca represalii la atacurile asupra transportului maritim din Marea Roșie, o extindere a conflictului regional din cauza conflictului din Gaza care, potrivit unor analiști, ar putea submina câștigurile interne obținute cu greu de rebeli.
„Au reușit să supraviețuiască în ultimii opt ani, și-au extins puterea, dar acum invită practic la atacuri aeriene din partea celei mai puternice forțe militare din lume”, a declarat Tobias Borck, cercetător principal în domeniul securității în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute.
Al-Houthi, reputație de lider feroce în luptă
Al-Houthi și-a făcut o reputație de comandant feroce pe câmpul de luptă înainte de a deveni șeful mișcării Houthi, care se luptă din 2015 cu o coaliție militară condusă de Arabia Saudită într-un conflict care a ucis zeci de mii de oameni, a devastat economia Yemenului și a lăsat milioane de oameni flămânzi.
Sub conducerea lui al-Houthi, în vârstă de 40 de ani, grupul a înrolat zeci de mii de luptători și un arsenal uriaș de drone înarmate și rachete balistice. Le-a folosit pentru a lovi în mod repetat infrastructura strategică saudită, în ciuda anilor de bombardamente pe teritoriul său.
În ianuarie 2022, organizația teroristă a ridicat miza cu un atac cu rachete asupra Emiratelor Arabe Unite, centru turistic și comercial din Golf, ca și Arabia Saudită, un aliat-cheie al SUA.
„El (al-Houthi) a reușit să transforme o miliție rurală angajată în principal în tactici de insurgență într-una dintre cele mai rezistente grupări armate nestatale din regiune”, a declarat Ludovico Carlino, analist principal la HIS Markit.
Într-un discurs ținut în 2022, al-Houthi a declarat că obiectivul său este de a putea lovi orice țintă din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, ambii mari producători de petrol din cadrul OPEC care consideră Iranul și interpușii săi drept amenințări majore la adresa securității în Orientul Mijlociu și nu numai.
Un lider învăluit în mister
Al-Houthi este cunoscut pentru faptul că rareori stă mult timp într-un singur loc, că nu se întâlnește niciodată cu presa și că este extrem de reticent în ceea ce privește aparițiile publice programate.
De la începutul războiului din Yemen - considerat pe scară largă drept un conflict prin procură între Arabia Saudită și Iran - oficialii străini care au avut de-a face cu al-Houthi nu s-au întâlnit niciodată cu acesta în persoană, a declarat o sursă familiarizată cu această chestiune.
Mulți dintre cei care căutau întâlniri au fost rugați să se deplaseze la Sanaa, bastionul houthi, unde un convoi de securitate houthi îi ducea la case sigure și efectua controale de securitate înainte de a-i conduce într-o cameră de la etaj unde el apărea doar pe un ecran.
Mișcarea Houthi a fost formată pentru a lupta pentru interesele șiiților Zaydi, o sectă minoritară care a condus un regat de 1.000 de ani în Yemen până în 1962, dar care s-a simțit progresiv amenințată de guvernarea lui Ali Abdullah Saleh din 1990-2012.
Susținerea de către Iran a rebelilor houthi, care au forțat guvernul yemenit, susținut de Arabia Saudită și recunoscut la nivel internațional, să se exileze în 2021, a ajutat Teheranul să își extindă rețeaua regională de interpuși, care include Hezbollah în Liban și milițiile din Irak și Siria.
Experții din Yemen spun că rebelii Houthi sunt motivați în primul rând de o agendă internă, deși împărtășesc o afinitate politică pentru Iran și Hezbollah. Organizația neagă că este marioneta Teheranului și spune că luptă împotriva unui sistem corupt și a agresiunii regionale.
„Axa de rezistență” susținută de Iran
Iranul îi susține pe rebelii Houthi ca parte a „axei regionale a rezistenței” - o serie de grupuri susținute de Iran - iar mișcarea a adoptat elemente ale ideologiei revoluționare a Teheranului.
Arabia Saudită și aliații săi acuză Iranul că îi înarmează și îi antrenează pe houthi, acuzații negate de Teheran. Analiștii spun că aceștia sunt totuși mai independenți decât Hezbollahul din Liban.
„El (al-Houthi) este mai puțin îndatorat iranienilor decât este Hezbollah. Cu alte cuvinte, nu i se spune să facă x, y și z și el o face”, a declarat Peter Salisbury, analist senior International Crisis Group.
Alianțe schimbătoare / Descendent al lui Mahomed
Houthi, la fel ca și alte tabere din politica yemenită, operează pe un tărâm al alianțelor schimbătoare.
La sfârșitul anului 2017, aceștia l-au asasinat pe fostul președinte Saleh într-o ambuscadă cu RPG pe marginea drumului, după ce acesta a trecut de partea alianței conduse de Arabia Saudită. De asemenea, aceștia au creat un stat militar pentru a-și întări controlul.
„Houthi se bazează, de asemenea, pe un aparat intern de informații foarte brutal, suprimând orice fel de disidență”, a declarat analistul Carlino.
În discursuri și predici preînregistrate, al-Houthi, care susține că își trage descendența din Profetul Mahomed, afirmă că mișcarea sa este sub asediu total din cauza religiei sale.
„Trebuie să ne concentrăm asupra păstrării autenticității afilierii și identității noastre islamice”, a declarat el într-un discurs, denunțând un „război de influență” pentru a slăbi moralul houthi. „Astăzi ne confruntăm cu cel mai periculos război”. (Reuters)
10
38
