Curtea Constituțională a Albaniei a anunțat suspendarea ratificării acordului dintre Tirana și Roma privind procesarea solicitărilor de azil primite de Italia în țara balcanică, după ce opoziția albaneză a contestat constituționalitatea acestuia, relatează Euractiv.
Două contestații separate au fost depuse la Curtea Constituțională de către Partidul Democratic Albanez și alți 28 de parlamentari care au luat partea fostului premier Sali Berisha, un opozant al tratatului încheiat de prim-ministrul Edi Rama cu Giorgia Meloni.
Contestațiile afirmă că acordul încalcă atât legea națională, cât și constituția albaneză, precum și tratatele internaționale semnate de țară.
Una dintre problemele ridicate ține de natura și condițiile acordului, despre care opoziția afirmă că nu poate fi considerat un simplu protocol încheiat între cele două guverne întrucât Albania a renunțat la suveranitatea asupra locurilor în care urmează să fie construite centrele de procesare a solicitărilor de azil.
Implementarea acordului a fost doar suspendată, nu și anulată
Opoziția argumentează că, dată fiind sfera juridică largă a documentului, premierul ar fi trebuit să obțină o autorizare din partea președintelui în vederea încheierii acordului.
„Completul de judecători care s-a întrunit astăzi pentru a analiza contestațiile depuse a concluzionat că ele întrunesc exigențele constituționale și vor fi judecate pe fond în sesiunea plenară” a curții, a anunțat Holta Zacaj, președintele Curții Constituționale de la Tirana.
Zacaj a precizat că acest lucru înseamnă că procesul de ratificare a acordului în parlamentul albanez este suspendat automat până când instanța va formula o decizie pe fondul disputei. Curtea Constituțională își va relua deliberările la începutul anului viitor și va avea termen până pe 6 martie să pronunțe o decizie asupra problemei.
Acordul urma să fie ratificat de parlamentul albanez joi, Curtea Constituțională întrunindu-se într-o ședință de urgență pentru a analiza contestațiile depuse de opoziție.
Ce prevede înțelegerea dintre Italia și Albania privind migranții
Acordul dezvăluit de Giorgia Meloni și Edi Rama pe 6 noiembrie are drept scop reducerea numărului de migranţi veniţi în Italia pe mare, care a crescut cu 65% în acest an, ajungând la peste 145.000 până la începutul lunii noiembrie.
Înțelegerea prevede ca pe teritoriul Albaniei să fie amenajate două tabere de refugiaţi cu o capacitate totală de 3.000 de persoane, unde vor fi găzduiţi şi identificaţi o parte din migranţii recuperaţi pe Mediterana şi care încearcă să debarce pe coastele Italiei.
„Cred că (acordul) poate deveni un model de cooperare între ţări UE şi non-UE în administrarea fluxurilor de migranţi. Cred că acest acord dovedeşte un spirit european curajos”, a declarat la momentul respectiv Meloni pentru cotidianul italian Il Messaggero.
Contactat despre această înţelegere de două ziare italiene, Edi Rama a spus că Italia nu a fost singura ţară UE care a propus un astfel de acord, dar a precizat că a acceptat oferta Romei ca semn de „recunoştinţă”. În anii 1990, Italia a primit un număr mare de albanezi şi Roma este acum unul dintre cei mai puternici susţinători ai aderării Albaniei la UE.
„Suntem prieteni şi între prieteni te ajuţi unul pe celălalt”, a spus Rama.
Acordul a fost criticat de Consiliul Europei, care consideră, printre altele că „lipsa de securitate juridică va submina probabil mecanisme cruciale de apărare a drepturilor omului şi de răspundere pentru încălcarea lor”.
0
4
