Egiptenii merg duminică la urne pentru alegerile prezidenţiale în care Abdel Fattah al-Sisi este pe cale să câştige un al treilea mandat, în timp ce ţara se confruntă cu o criză economică şi un război la graniţa sa cu Gaza, transmite Reuters.

Alegeri prezidențiale în EgiptFoto: Gehad Hamdy / AFP / Profimedia Images

Victoria i-ar oferi lui Sisi un mandat de şase ani în care priorităţile imediate ar fi temperarea inflaţiei aproape record, gestionarea unui deficit cronic de valută şi prevenirea răspândirii conflictului dintre Israel şi conducătorii Hamas din Gaza, conform News.ro.

Votarea, care au loc de la ora locală 9:00 până la 21:00, se desfăşoară pe trei zile, rezultatele urmând să fie anunţate pe 18 decembrie.

Pe măsură ce votul a început duminică dimineaţă, mulţimi mici s-au adunat la secţiile de votare din Cairo, unde imaginile cu Sisi au proliferat în săptămânile premergătoare alegerilor.

Poliţiştii anti-revolte au fost desfăşuraţi la intrările în Piaţa Tahrir, din centrul capitalei.

Alegerile prezidențiale din Egipt, o farsă, acuză criticii

Criticii văd alegerile ca pe o farsă, după o represiune de un deceniu împotriva disidenţei.

Organismul de presă al guvernului a numit alegerile un pas către pluralismul politic.

Trei persoane s-au calificat pentru a candida împotriva lui Sisi la alegeri, niciunul dintre ei nefiind personalităţi de profil înalt.

Cel mai proeminent potenţial contestator a renunţat la candidatură în octombrie, spunând că oficialii şi bătăuşii i-au vizat susţinătorii, acuzaţii respinse de autoritatea electorală naţională.

Autorităţile şi comentatorii din presa locală strâns controlată i-au îndemnat pe egipteni să se prezinte la vot, deşi unii oameni au spus că nu ştiu când au loc alegerile, în zilele dinaintea scrutinului.

Alţii au spus că votul ar avea o influenţă mică.

„Ştiam că au loc alegeri, dar habar n-aveam când. Ştiam asta doar din cauza campaniilor masive ale lui Sisi de pe străzi. Mă simt indiferent în privinţa alegerilor pentru că nu va exista o schimbare reală ", a spus Aya Mohamed, o directoare de marketing în vârstă de 35 de ani.

Sisi a condus înlăturarea primului preşedinte al Egiptului ales democratic

În calitate de şef al armatei, Sisi a condus în 2013 înlăturarea primului preşedinte al Egiptului ales democratic, Mohamed Mursi, al Frăţiei Musulmane, înainte de a fi ales la preşedinţie în anul următor, cu 97% din voturi.

De atunci, el a supravegheat o represiune care a afectat activiştii liberali şi de stânga, precum şi islamiştii.

Grupurile pentru drepturi spun că zeci de mii de oameni au fost închişi.

Sisi şi susţinătorii săi spun că represiunea a fost necesară pentru a stabiliza Egiptul şi a contracara extremismul islamist.

El s-a prezentat ca un bastion al stabilităţii, pe măsură ce conflictul a izbucnit la graniţele Egiptului în Libia şi la începutul acestui an în Sudan şi Gaza.

Sisi a fost reales in 2018, din nou cu 97% din voturi.

Egiptenii se luptă să facă faţă creşterii preţurilor mari

Presiunile economice au devenit însă problema dominantă pentru populaţia în creştere rapidă, de 104 milioane, a Egiptului, unii oameni plângându-se că guvernul a acordat prioritate mega-proiectelor costisitoare, în timp ce statul îşi asumă mai multe datorii, iar cetăţenii se luptă să facă faţă creşterii preţurilor.

„Destul cu proiecte şi infrastructură, vrem să scadă preţurile, vrem ca cei săraci să mănânce şi ca oamenii să îşi trăiască”, a spus Imad Atef, un vânzător de legume din Cairo.

Campania electorală a fost discretă, Sisi urmând un program tipic de deschidere a unui târg de arme, inspectarea drumurilor şi participarea la examenele candidaţilor pentru a se înscrie în academiile militare şi de poliţie, în săptămâna premergătoare votului.

Unii analişti spun că alegerile, aşteptate iniţial la începutul lui 2024, au fost devansate astfel încât schimbările economice, inclusiv o devalorizare a unei monede deja slăbite, ar putea fi implementate după vot.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat joi că este în discuţii cu Egiptul pentru a ajunge la un acord de finanţare suplimentară în cadrul unui program de împrumut existent de 3 miliarde de dolari, care a stagnat din cauza întârzierilor vânzărilor de active ale statului şi a promisiunii de schimbare către un curs de schimb mai flexibil.

„Toţi indicatorii sugerează că ne vom mişca destul de repede după alegeri în ceea ce priveşte continuarea reformei FMI”, a declarat Hany Genena, economist şef la Cairo Financial Holding, o bancă de investiţii.