Mesajul antieuropean și islamofob al lui Geert Wilders, care este comparat uneori cu fostul președinte american Donald Trump pentru retorica sa populistă și culoarea părului, l-a propulsat în cele din urmă în fruntea sondajelor după alegerile parlamentare olandeze de miercuri, potrivit AFP.
Fără să se sfiască să-i numească pe marocani „gunoaie” sau să organizez concursuri pentru caricaturi ale profetului Mahomed, Wilders, în vârstă de 60 de ani, și-a construit cariera pe cruciada sa împotriva a ceea ce el numește „invazia islamică” a Occidentului.
Nici problemele cu instanțele olandeze - care l-au găsit vinovat de insultarea marocanilor -, nici amenințările cu moartea împotriva sa - care l-au plasat sub protecția poliției din 2004 - nu l-au descurajat.
„Nu am niciun regret în ceea ce privește lupta pentru libertate”, a declarat Wilders într-un interviu acordat AFP în ajunul alegerilor din 2021.
„Bineînțeles că iau poziție, sunt atacat, țara mea este atacată”, a punctat el.
Există „probleme mai importante decât lupta împotriva migranților”
Wilders a participat acum la al șaselea său scrutin, fiind aproape de a produce o surpriză în mai multe rânduri.
Dar, după ce a încercat să atenueze o parte din retorica sa populistă, concentrându-se pe alte preocupări ale alegătorilor, a sfârșit prin a depăși așteptările.
Există „probleme mai importante decât lupta împotriva valului de solicitanți de azil și imigranți”, a declarat el în una dintre ultimele dezbateri electorale, adăugând că este pregătit să lase deoparte opiniile sale despre islam pentru a guverna.
În timp ce imigrația a rămas o problemă cheie în campanie, olandezii sunt chiar mai preocupați „dacă mai au bani în portofel”, a spus el promițând că se va concentra mai mult pe „securitate și sănătate” decât pe opoziția sa față de islam.
Partidul Libertății a păstrat tonul anti imigrație
Cu toate acestea, manifestul partidului său PVV (Partidul Libertății) a păstrat tonul xenofob care a devenit marca sa distinctivă.
„Solicitanții de azil se ospătează cu delicioase bufete gratuite pe vasele de croazieră, în timp ce familiile olandeze trebuie să își reducă din cumpărături”, se arată în manifest.
Măsurile propuse
Printre măsurile anti-imigrație propuse se numără:
- restabilirea controalelor la frontierele olandeze,
- reținerea și expulzarea imigranților ilegali,
- returnarea solicitanților de azil sirieni
- reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii intra-UE.
În ceea ce privește islamul, manifestul PVV spune: „Olanda nu este o țară islamică. Nu există școli islamice, coran sau moschei”. Acesta propune interzicerea purtării vălului pe cap în clădirile guvernamentale.
În ceea ce privește politica externă, vorbim de o abordare „Olanda mai întâi”, care include închiderea reprezentanței sale din Ramallah și întărirea legăturilor cu Israelul, inclusiv mutarea ambasadei sale la Ierusalim.
Un „referendum obligatoriu” privind un „Nexit” - ieșirea Olandei din UE - este, de asemenea, pe ordinea de zi, la fel ca și o „oprire imediată” a ajutorului pentru dezvoltare.
Mamă pe jumătate indoneziană, soție unguroaică / Timp petrecut într-un kibuț
Născut în 1963 la Venlo, în apropiere de granița cu Germania, Wilders a crescut într-o familie catolică, alături de fratele și cele două surori ale sale.
Mama sa era pe jumătate indoneziană, un fapt pe care îl menționează rar.
El a dezvoltat un interes pentru politică în anii 1980, a declarat fratele său mai mare pentru revista germană Der Spiegel.
„Nu era clar de stânga sau de dreapta la acea vreme, nici xenofob. Dar era fascinat de jocul politic, de lupta pentru putere și influență”, a declarat Paul Wilders.
Ura sa față de islam pare să se fi dezvoltat lent. A petrecut o perioadă de timp în Israel, într-un kibuț, fiind martor direct la tensiunile cu palestinienii.
De asemenea, a fost șocat de asasinarea liderului de extremă dreapta Pim Fortuyn în 2002 și a cineastului radical anti-islam Theo van Gogh în 2004.
Figură izolată
El a promis că nu se va lăsa redus la tăcere, în ciuda faptului că a fost găsit vinovat de insultarea cetățenilor marocani-olandezi, un proces de profil înalt care i-a ridicat cota politică la doar câteva luni după Brexit.
Wilders a intrat în politică în 1998 în partidul liberal VVD, pe care l-a părăsit în 2006 pentru a fonda PVV-ul său.
Cea mai mare victorie electorală de până acum a avut loc în 2010, când a obținut 24 de mandate. În 2017, a devenit al doilea cel mai mare partid din Parlament, urmând să ajungă al treilea în 2021.
Maestru în a folosi mass-media, iubit sau urât, el divizează o țară care se mândrește cu o lungă tradiție de toleranță multiculturală.
Unii îl văd pe Geert Wilders ca pe o figură izolată. Este căsătorit cu o unguroaică, dar nu au copii, iar securitatea sa îi limitează contactul cu lumea exterioară.
Dar, plutind pe dezamăgirea olandezilor față de politicienii lor, Wilders a reușit să împingă discursul politic din Olanda și mai mult spre dreapta.
4
27
