Mya Pikoos nu obișnuia să închidă niciodată ușa casei sale din kibuțul său din nordul Israelului. Astăzi, ea doarme cu un cuțit și un spray cu piper sub pernă, așa începe AFP reportajul.
Viața ei a fost dată peste cap de la 7 octombrie de atacurile asupra teritoriului israelian de către mișcarea islamistă Hamas, fără precedent de la crearea statului Israel în 1948.
Locuitorii se tem acum că un alt front la fel de intens se va dezlănțui în nord, de-a lungul graniței cu Libanul.
„Primele două săptămâni au fost cele mai intense din viața mea”, explică această femeie în vârstă de 30 de ani, care a devenit voluntar paramedic. „Este un loc pe care îl iubesc și nu vreau să îl abandonez.
„Mi-am promis că voi rămâne atâta timp cât voi putea ajuta și fi utilă”, a adăugat ea.
Alături de păsările migratoare, dronele survolează zona
Kibuțul, cu cei 850 de locuitori ai săi, a devenit o localitate fantomă. Aleile sunt mărginite de lămâi plini de fructe coapte care nu au fost culese. Pisicile hoinăresc în timpul zilei, iar șacalii și mistreții noaptea.
Aproximativ treizeci de locuitori au rămas, în ciuda amenințării cu atacuri din partea Hezbollah, o mișcare pro-iraniană aliată cu Hamas, ale cărei avanposturi se află la doar trei kilometri distanță, de cealaltă parte a frontierei.
Printre aceștia se numără echipa de securitate și fermierii care se ocupă de pomii de avocado.
Hezbollah, dușmanul declarat al Israelului de la războiul din 2006, a declarat că a „intrat în luptă din 8 octombrie” în sprijinul Hamas.
De atunci, frontiera de nord a fost scena unor schimburi de focuri zilnice între armata israeliană, pe de o parte, și gruparea islamistă șiită și aliații săi, pe de altă parte.
Un război aici, acum
Mya lucrează acum pentru Magen David Adom, serviciile de salvare israeliene, în orașul vecin Kiryat Shmona, care este, de asemenea, practic pustiu. Ea tocmai a tratat trei soldați răniți de o rachetă în timpul unui atac la graniță.
„Aici se desfășoară acum un război”, spune Yoav Hermoni, un fost ghid turistic și membru al echipei de securitate. „Este foarte calm și liniștit. Dar, din când în când, se aude sunetul exploziilor de artilerie, al rachetelor antitanc și al rachetelor care cad foarte aproape de kibuț”.
De fapt, sunetul focurilor de armă răsună la orizont.
Potrivit lui Yoav, un atac similar celui lansat de mișcarea palestiniană la 7 octombrie asupra orașelor și kibuțurilor din sudul țării, care, potrivit autorităților israeliene, a făcut 1.200 de morți, „ar putea avea loc în orice moment” în această regiune.
„Ei ne pot ataca în fiecare zi, așa cum au făcut în sud. Același lucru se poate întâmpla și aici și nu putem lăsa să se întâmple asta”, a spus el.
Locuitorii kibuțului, îmbrăcați în uniforme măslinii și purtând mustăți impunătoare, sunt staționați în fața intrării principale, înarmați cu puști de asalt. Chiar înainte ca Yoav să își expună părerea, în apropiere au căzut rachete trase din sudul Libanului, de cealaltă parte a graniței.
Câteva ore mai târziu, o aeronavă neidentificată a intrat în spațiul aerian israelian, declanșând sirenele de avertizare. Iar la începutul acestei săptămâni, o rachetă antitanc a Hezbollah a ucis un angajat al unei companii de electricitate care lucra în apropierea graniței.
În total, trei civili și șase soldați israelieni au fost uciși de la începutul războiului, potrivit cifrelor oficiale israeliene. În schimb, loviturile israeliene au ucis cel puțin 88 de libanezi, majoritatea militanți Hezbollah, și cel puțin zece civili, potrivit unui bilanț al AFP.
Dar, în ciuda amenințării omniprezente, Mya Pikoos insistă că nu se va clinti. „Chiar dacă sunt multe momente cu adevărat înfricoșătoare aici, oamenii sunt dedicați (...) și vor să salveze vieți sau să salveze acest loc în care trăim”.
