La 15 octombrie, Iranul a adresat, prin ministerul său de externe, un ultimatum public tranșant dușmanului său de moarte, Israelul: Opriți atacul asupra Gaza sau vom fi nevoiți să acționăm. Câteva ore mai târziu, misiunea țării la ONU a îndulcit tonul războinic, asigurând lumea că forțele sale armate nu vor interveni în conflict decât dacă Israelul va ataca interesele sau cetățenii iranieni.
Iranul, susținător de multă vreme al Hamas, gruparea care conduce Gaza, se află într-o dilemă în condițiile în care încearcă să gestioneze criza în escaladare, potrivit a nouă oficiali iranieni care cunosc în mod direct modul de gândire din cadrul clerului., transmite Reuters.
Marea dilemă Iranului
A rămâne pe margine în cazul unei invazii israeliene totale în Gaza ar însemna un regres semnificativ în ceea ce privește strategia iraniană de ascensiune regională ce se defășoară de peste patru decenii, potrivit acestor persoane, care au cerut să rămână anonime din cauza caracterului sensibil al discuțiilor de la Teheran.
Cu toate acestea, orice atac major împotriva unui Israel sprijinit de SUA ar putea avea un preț mare pentru Iran și ar putea declanșa furia populației împotriva clericilor de la conducere într-o națiune deja scufundată într-o criză economică, au declarat oficialii care au subliniat diferitele priorități militare, diplomatice și interne care sunt evaluate de către putere.
Trei oficiali din domeniul securității au declarat că s-a ajuns la un consens între factorii de decizie de top din Iran, pentru moment:
- Să-și dea acordul pentru raiduri transfrontaliere limitate ale grupului libanez Hezbollah (un proxy al Teheranului) asupra țintelor militare israeliene
- Să permită pentru atacuri de nivel redus asupra țintelor americane de către alte grupuri aliate din regiune.
- Să prevină orice escaladare majoră care ar atrage însuși Iranul în conflict.
„Suntem în contact cu prietenii noștri Hamas, Jihadul Islamic și Hezbollah", a declarat miercuri Vahid Jalalzadeh, șeful Comitetului pentru Securitate Națională din parlament, potrivit presei de stat iraniene.
„Poziția lor este că nu se așteaptă ca noi să desfășurăm operațiuni militare", a adăugat el.
Teheranul merge pe sârmă
Este un număr pe acrobație pe sârmă pentru Iran, explică Reuters. Pierderea centrului de putere stabilit în enclava palestiniană prin intermediul Hamas și al grupului aliat Jihadul Islamic de-a lungul a trei decenii ar fisura planurile prin care Iranul și-a construit o rețea de grupuri proxy armate în tot Orientul Mijlociu, de la Hezbollah în Liban la Houthis în Yemen, au declarat sursele.
Inacțiunea iraniană ar putea fi percepută ca un semn de slăbiciune de către aceste forțe proxy, care au fost principala armă de influență a Teheranului în regiune timp de decenii, potrivit celor trei oficiali
Aceștia au spus că ar putea, de asemenea, să afecteze poziția Iranului, care a susținut mult timp cauza palestiniană împotriva Israelului, o țară pe care refuză să o recunoască și pe care o cataloghează drept un ocupant malefic.
„Iranienii se confruntă cu această dilemă, dacă să trimită Hezbollah în luptă pentru a încerca să-și salveze aliatul din Fâșia Gaza sau să abandoneze acest aliat și să renunțe la el", a declarat Avi Melamed, fost oficial al serviciilor de informații israeliene și negociator în timpul primei și celei de-a doua Intifade.
„Acesta este punctul în care se află iranienii. Momentul în care își calculează riscurile", a adăugat el.
Prioritatea absolută este supraviețuirea Republicii Islamice
Obiectivele strategice ale Iranului sunt în contraddicție cu considerațiile militare imediate, deoarece Israelul - ca răspuns la atacul devastator al Hamas din 7 octombrie, care a ucis 1.400 de israelieni - a declanșat un atac aerian asupra Gaza, ucigând cel puțin 4.300 de persoane.
Se crede că Israelul - o putere militară majoră - are propriul arsenal nuclear, deși nu confirmă și nici nu infirmă acest lucru, și are sprijinul Statelor Unite, care au mutat două portavioane și avioane de luptă în estul Mediteranei, parțial ca avertisment pentru Iran.
„Pentru liderii de vârf ai Iranului, în special pentru liderul suprem (ayatollahul Ali Khamenei), prioritatea absolută este supraviețuirea Republicii Islamice", a declarat un diplomat iranian de rang înalt.
„Acesta este motivul pentru care autoritățile iraniene au folosit o retorică dură împotriva Israelului de când a început atacul, dar s-au abținut de la o implicare militară directă, cel puțin deocamdată", a adăugat el.
Liderul Hezbollah a băgat capul în nisip
Din 7 octombrie, Hezbollah a făcut schimb de tiruri cu forțele israeliene de-a lungul frontierei libanezo-israeliene, în confruntări care au ucis 14 dintre luptătorii grupării islamiste.
Două surse familiare cu modul de gândire al Hezbollah au declarat că violențele de nivel scăzut au fost concepute pentru a ține ocupate forțele israeliene, dar nu pentru a deschide un nou front major, una dintre ele caracterizând tactica drept purtarea unor „mici războaie".
Liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, cunoscut pentru declarațiile de amenințare la adresa Israelului, nu a ținut niciun discurs public de când a început criza.
Trei surse de securitate israeliene de rang înalt și o sursă de securitate occidentală au declarat pentru Reuters că Israelul nu dorește o confruntare directă cu Teheranul și că, deși iranienii au antrenat și înarmat Hamas, nu există niciun indiciu că ar fi avut cunoștință în prealabil de atacul din 7 octombrie.
Israelul nu vrea să atace Iranul
Ayatollahul Khamenei a negat că Iranul a fost implicat în atac, chiar dacă a lăudat răul provocat Israelului.
Sursele de securitate israeliene și occidentale au spus că Israelul ar ataca Iranul doar dacă ar fi atacat direct de forțele iraniene din Iran, deși au avertizat că situația este volatilă și că un atac asupra Israelului din partea Hezbollah sau a reprezentanților iranieni din Siria sau Irak, care ar provoca pierderi grele, ar putea schimba acest calcul.
O eroare de calcul din partea Iranului sau a unuia dintre grupurile sale aliate în evaluarea amplorii unui atac prin forțe proxy ar putea schimba abordarea Israelului, a adăugat una dintre sursele israeliene.
„Toată lumea e cu nervii întinși la limită”
Oficialii americani au precizat clar că scopul lor este de a împiedica extinderea conflictului și de a-i descuraja pe alții să atace interesele americane, păstrând în același timp deschise opțiunile Washingtonului.
Miercuri, la întoarcerea din vizita efectuată în Israel, președintele Joe Biden a negat fără echivoc un articol din presa israeliană potrivit căruia consilierii săi ar fi indicat Israelului că, în cazul în care Hezbollah ar iniția un război, armata americană s-ar alătura armatei israeliene în lupta împotriva grupului.
„Nu este adevărat. Nu s-a spus niciodată așa ceva", a declarat Biden presei în timpul unei escale de realimentare la baza aeriană Ramstein din Germania în legătură cu articolul israelian.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a reiterat că Washingtonul dorește să limiteze conflictul: „Nu există nicio intenție de a pune bocanci americani pe terenul de luptă".
Jon Alterman, un fost oficial al Departamentului de Stat care acum conduce programul pentru Orientul Mijlociu la think-tank-ul CSIS din Washington, a declarat că liderii iranieni simt presiuni în sensul de a nu oferi Hamas un sprijin tangibil, în afară de cel retoric, dar a avertizat asupra potențialului ca evenimentele să scape de sub control.
„Odată ce intri în acest mediu, lucrurile se întâmplă și există consecințe pe care nimeni nu și le-a dorit", a spus Alterman.
„Toată lumea e cu nervii întinși la limită”, a adăugat el.
8
43
