Anularea vizitei președintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Iordania subliniază o relație complexă între Iordania și Israel, pusă la încercare de criza din Gaza, mai ales după bombardarea spitalului Al-Ahli Arab. Potrivit unei analize Aljazeera, relația dintre cele două state continuă să influențeze dinamica regională.

Regele Abdullah al II-lea al IordanieiFoto: Bernd Elmenthaler / INSTAR Images / Profimedia

Ceea ce trebuia să fi fost elementul central al venirii sale în Orientul Mijlociu, vizita lui Biden în Iordania avea drept scop întâlnirea cu o serie de lideri arabi, în contextul bombardamentelor necontenite ale Fâșiei Gaza de către Israel.

Cu toate acestea, marți, Iordania a anulat întâlnirea, după atacul asupra spitalului Al-Ahli Arab din orașul Gaza, în care au fost uciși cel puțin 500 de oameni, stârnind indignare la nivel mondial.

Potrivit sursei citate, cei doi vecini au petrecut decenii într-un război oficial, dar au menținut permanent un canal de comunicare, ceea ce a dus în cele din urmă la semnarea unui tratat de pace în 1994. Cu toate acestea, relația dintre Iordania și Israel a rămas tensionată în umbra luptei palestiniene pentru statalitate și justiție.

Istoricul relației dintre Israel și Iordania

Mai mult de 700.000 de palestinieni au fost evacuați din teritoriile lor istorice în 1948 de către forțele israeliene, într-un eveniment pe care palestinienii îl numesc Nakba, sau „catastrofă”, în arabă.

În același an, după planul Națiunilor Unite de împărțire a teritoriilor palestiniene la sfârșitul mandatului britanic, o coaliție militară a statelor arabe, care includea și Iordania, a intrat în teritoriu pentru a lupta împotriva Israelului.

La sfârșitul războiului, Iordania controla Ierusalimul de Est și Cisiordania.

Iordania a fost, de asemenea, un participant-cheie în Războiul de Șase Zile din 1967, aliindu-se cu președintele Egiptului de atunci, Gamal Abdel Nasser.

La sfârșitul acelui război, care a marcat o mare victorie pentru forțele israeliene, Iordania a pierdut controlul asupra Ierusalimului de Est și Cisiordaniei.

Iordania și Israel, care se presupune că au menținut canale de comunicare chiar și în timpul războiului, au semnat un tratat de pace în 1994. Iordania a devenit a doua țară arabă, după Egipt, care a stabilit relații diplomatice cu Israel.

În ce fel pacea a influențat relația dintre cele două state

Tratatul de pace a fost semnat în scurt timp după primul dintre Acordurile de la Oslo în 1993, care au stabilit Autoritatea Palestiniană. Israelul și Iordania au semnat și o declarație la Casa Albă din SUA, prin care s-au angajat să pună capăt dușmăniilor și să atingă o pace durabilă.

Tratatul de pace, semnat în scurt timp după primul dintre Acordurile de la Oslo în 1993, a sporit cooperarea în domeniul securității între cele două țări și a deschis calea pentru proiecte economice ambițioase.

Israelul și Iordania au semnat și o declarație la Casa Albă din SUA, prin care s-au angajat să pună capăt dușmăniilor și să atingă o pace durabilă.

Așa-numitele Zone Industriale Calificate din Iordania i-au permis să exporte produse fără taxe vamale către SUA, dacă acestea aveau input-uri israeliene specificate. Acest aranjament s-a transformat ulterior într-un acord de liber schimb între Iordania și SUA.

Israelul a ajuns la un acord prin care împărțea cu Iordania rezervele sale de apă. De asemenea, în 2014, au semnat un acord pentru a furniza gaz din câmpurile israeliene Iordaniei pe o perioadă de 15 ani.

Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2019, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat că relațiile cu Israelul sunt „la cel mai scăzut nivel din toate timpurile”, după mai multe tensiuni teroriste dintre cele două state.

De atunci, relațiile au părut să se îmbunătățească, cu mai multe întâlniri la nivel înalt, inclusiv prima vizită a unui președinte israelian în Iordania anul trecut. Războiul Israelului împotriva Gaza are însă potențialul de a inversa această tendință.

Iordania în calitate de custode al Al-Aqsa

Familia regală Hashemită a Iordaniei, care conduce țara din 1921, a servit în calitate de custode al Moscheei Al-Aqsa din Ierusalim timp de aproape un secol.

În 1924, Consiliul Suprem Musulman, care era organismul superior responsabil de afacerile comunității musulmane în Palestina, sub control britanic la acea vreme, a ales un membru al dinastiei Hashemite custode al moscheii. Al-Aqsa este unul dintre cele mai sfinte locuri ale islamului și unul dintre cele mai vechi mostre de arhitectură islamică care s-a păstrat.

Familia regală iordaniană a renovat de mai multe ori Al-Aqsa în ultimul secol.

Cu toate acestea, astăzi, Iordania se confruntă cu provocări, pe măsură ce războiul Israelului în Gaza se intensifică. Iordania depinde de acordurile sale privind apa de Israel. De asemena, relațiile cu Israel și SUA îi stimulează economia, dependentă de turism și profund afectată de pandemie.

Iordania nu își poate permite escaladarea războiului, deși a condamnat bombardarea Fâșiei Gaza de către Israel și problemele umanitare grave care au apărut în urma acesteia.

Aceasta este deja gazda a milioane de migranți din Palestina, Siria și Irak și este foarte atentă la un nou val de refugiați palestinieni, care au fost istoric alungați din locurile lor de origine de către Israel, fără a li se permite să se întoarcă vreodată. Iordania a insistat că palestinienii trebuie să rămână în patria lor dacă doresc să-și formeze un stat al lor în viitor, scrie Aljazeera.