Candidatura la postul de premier a liderului dreptei spaniole Alberto Núñez Feijóo a fost respinsă miercuri în Parlament, aşa cum se anticipa, un eşec care lansează o numărătoare inversă de două luni până la convocarea unor noi alegeri legislative în Spania, relatează Reuters și News.ro.
În aceste următoare două luni şeful în exerciţiu al guvernului, socialistul Pedro Sánchez va putea încerca să obţină un vot de încredere în Parlament pentru a rămâne la putere.
Feijóo, care s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor legislative de la 23 iulie, încheiate fără o majoritate clară, a obţinut miercuri 172 de voturi - ale deputaţilor Partidului său Popular (PP, conservatori), Partidului Vox (extremă dreapta) şi ai două partide mici.
El avea nevoie de o majoritate absolută în Camera Deputaţilor pentru a fi învestit, adică 176 dintre cele 350 de voturi.
Însărcinat de către regele Felipe al VI-lea să încerce să formeze un guvern, liderul PP se va supune vineri unui al doilea vot în care are nevoie de o majoritate simplă. Însă este puţin probabil să devină premier, în contextul în care 178 de deputaţi au votat miercuri împotriva candidaturii sale.
Acuzații pe bandă rulantă lansate de liderul dreptei spaniole
Conştient de viitorul său eşec, Alberto Núñez Feijóo l-a atacat marţi, când s-a deschis sesiunea de învestire, pe Pedro Sánchez şi pe separatiştii catalani, de care depinde o eventuală rămânere la putere a socialistului.
Feijóo a dat asigurări că apără „interesul general” ale tuturor spaniolilor şi şi-a acuzat rivalul socialist, care nu a luat cuvântul în hemiciclu, de faptul că cedează „şantajului celor care nu cred în ţara noastră”.
Marţi, liderul dreptei a criticat faptul că o eventuală rămânetre a lui Sánchez depinde numai de „ceea ce va vrea sau nu (Carles) Puigdemont”, liderul secesiunii eşuate a Cataloniei în 2017, urât de către dreapta.
Carles Puigdemont şi cei şapte deputaţi ai formaţiunii sale - care fac jocurile într-un Parlament foarte fragmentat - cer amnistia secesioniştilor catalani urmăriţi în justiţia spaniolă, în schimbul susţinerii lor.
Acesta este „un atac direct asupra valorilor democratice esenţaile ale ţării noastre” şi un „şantaj”, a denunţat Feijóo.
Premierul Pedro Sanchez pășește pe un teren minat
În afară de opoziţia aprigă a dreptei, care a mobilizat zeci de mii de persoane duminică în centrul Madridului, această eventuală amnistie îi nemulţumeşte pe unii membri ai Partidului Socialist (PSOE, centru-stânga), o formaţiune care respingea în mod categoric o astfel de idee în trecut.
Negocieri periculoase se profilează pentru Sanchez, care va trebui să găsească o formulă care să-i mulţumească pe separatişti, fără să declanşeze o frondă în partidul său.
Optimist în privinţa rămânerii la putere, premierul, care i-a graţiat în 2021 pe secesioniştii condamnaţi la închisoare cu privire la evenimentele din 2017, nu a spus nimic în mod public despre această amnistie, însă a promis să fie „coerent cu politica întoarcerii la normalitate” în Catalonia pe care a aplicat-o de când a ajuns la putere, în 2018.
