Franţa îşi va menţine la post ambasadorul în Niger şi respinge presiunile juntei militare care conduce această ţară după lovitura de stat de a-l retrage de la post, deşi noua putere instalată la Niamey l-a declarat persona non-grata, a afirmat luni şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna.

Manifestație în faţa Ambasadei Franţei din NigerFoto: AFP / AFP / Profimedia

Ambasadorul Sylvain Itté şi mai mulţi diplomaţi francezi „sunt practic luaţi ostatici în ambasada franceză” şi li se permite să mănânce doar raţii militare, a declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron.

Catherine Colonna a precizat luni că ambasadorul „este bine”, iar Parisul „examinează constant evoluţia situaţiei şi a securităţii sale”, dar cel puţin în acest moment nu intenţionează să-l retragă de la post. „A fost acreditat de către autorităţile legitime (ale Nigerului). El este la postul său şi va rămâne acolo atât timp cât dorim noi, întrucât nu avem de ce să recunoaştem decizia unei puteri fără nicio legitimitate”, a indicat şefa diplomaţiei franceze, conform agențiilor EFE și Agerpres.

Noile autorităţi din Niger au comunicat Franţei pe 26 august că, în urma „acţiunilor ostile împotriva intereselor Nigerului” desfăşurate de guvernul de la Paris, ambasadorul francez la Niamey a fost declarat persona non grata şi trebuie să părăsească Nigerul în termen de 48 de ore.

Dar diplomatul francez nu s-a conformat şi se află în continuare la post, la ordinul Parisului, care nu recunoaşte legitimitatea noului guvern din Niger. Prin urmare, junta militară care a preluat puterea în această ţară prin lovitura de stat din 26 iulie a dispus poliţiei să „procedeze la expulzarea” ambasadorului Franţei.

Însă poliţia nu poate pătrunde în interiorul ambasadei, întrucât, conform Convenţiei de la Viena, incinta misiunii diplomatice este teritoriu francez. În consecinţă, militarii din Niger au izolat ambasada, iar ambasadorul „nu mai are posibilitatea să iasă”, a anunţat preşedintele Macron, care a precizat că în acest caz va acţiona aşa cum va conveni cu preşedintele Mohamed Bazoum, înlăturat de la putere prin lovitura de stat şi pe care Franţa îl consideră în continuare preşedintele legitim al Nigerului.

Această ţară, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii, dar importantă strategic prin rezervele sale de uraniu, a fost până la lovitura de stat unul dintre ultimii parteneri ai SUA şi UE în regiunea Sahel, unde sunt active grupări jihadiste. Fosta putere colonială Franţa şi Statele Unite au împreună circa 2.500 de militari în Niger şi fac tot posibilul să nu piardă influenţa în această zonă unde conducerile militare din ţările vecine Mali şi Burkina Faso s-au apropiat de Rusia.

Junta de la Niamey a denunţat deja acordurile militare cu Franţa şi a anunţat că doreşte o „plecare rapidă” a celor circa 1.500 de militari francezi staţionaţi în Niger.