​Economia Chinei a intrat în deflație după ce indicele prețurilor de consum s-a contractat pentru prima dată în ultimii doi ani, confirmând greutățile cu care se luptă autoritățile pentru a stimula consumul.

Xi JinpingFoto: Li Gang / Xinhua News / Profimedia Images

Indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,3% față de iulie 2022, la fel ca și luna trecută, scrie FT, iar prețurile „la poarta fabricii” au scăzut cu 4,4% în iulie.

Prețurile, care au alunecat ultima dată în teritoriu negativ în februarie 2021, anticipau intrarea în deflație de câteva luni, deoarece economia Chinei nu a reușit să revină atât de puternic după pandemie.

Deflația este opusul inflației, deși la fel de periculoasă. Deși o inflație ridicată dăunează economiei, nici „deflația” sau scăderea prețurilor nu este mai bună. Când prețurile scad, consumatorii își întârzie cumpărăturile, anticipând că în viitor prețurile vor fi și mai mici. Or, la nivelul întregii economii, această așteptare implică mai puțină activitate economică, mai puține venituri obținute și distribuite de către producători și vânzători și o creștere economică mai redusă, scrie profesorul Silviu Cerna.

Un exemplu de țară care, din cauza deflației, a cunoscut o lungă perioadă de stagnare economică, este Japonia.

Alunecarea în deflație ar putea spori solicitările pentru mai multe stimulente guvernamentale într-un moment în care factorii de decizie se confruntă, de asemenea, cu o încetinire a sectorului imobiliar și un recul al comerțului.

Datele publicate de oficialii Chinei au mai arătat că exporturile din iulie au scăzut cu 14,5% de la an la an, cea mai abruptă scădere de la începutul pandemiei.

Guvernul chinez a vizat o rată medie a inflației de 3% pe parcursul anului 2023, subliniind divergența tot mai mare dintre așteptările oficiale și realitatea din teren.