Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene şi cei ai ţărilor din America Latină şi Caraibe se încheie marţi şi, deşi discuţiile ar fi trebuit să marcheze o apropiere a relaţiilor, acestea au fost blocate de războiul din Ucraina. Ambasadorii au lucrat aproape toată noaptea pentru a găsi chiar şi cel mai fad text pentru a condamna Rusia pentru invazia sa în Ucraina, după ce unele state din America Centrală şi de Sud şi-au exprimat rezervele, scriu Reuters, Sky News şi Politico.

Summitul Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane și CaraibieneFoto: Lenoir/EUC / Zuma Press / Profimedia

În timp ce ţările UE au condamnat ferm Rusia, multe guverne din America Latină şi Centrală au adoptat o poziţie neutră.

Liderii UE prezenţi la summit au părut exasperaţi.

  • „Ar fi păcat să nu fim capabili să spunem că există o agresiune rusă în Ucraina. Este o realitate. Şi nu sunt aici pentru a rescrie istoria”, a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel.
  • „Uneori este mai bine să nu ai nicio concluzie decât să ai un limbaj care nu înseamnă nimic”, a declarat, la rândul său, premierul irlandez Leo Varadkar, citat de SkyNews.

În timp ce UE a făcut presiuni pentru cuvinte mai ferme cu privire la război, premierul din St. Vincent şi Grenadine, Ralph Gonsalves, a declarat că „summitul nu ar trebui să devină un alt câmp de luptă inutil pentru discursurile pe această temă, care a fost şi continuă să fie abordată în alte foruri, mai relevante”.

La rândul său, publicaţia Politico scrie că Nicaragua şi Cuba s-au opus formulării propuse în legătură cu Ucraina în proiectul de comunicat, în contextul în care se spune că aceste ţări primesc ordine de la Moscova. Disputa între ţările UE şi cele din America Latină cu privire la modul în care - sau chiar dacă - trebuie menţionat războiul din Ucraina riscă să transforme ceea ce trebuia să fie sărbătorirea unui parteneriat reînnoit într-un eşec diplomatic, menţionează Politico.

Disputa de la Bruxelles a avut loc în contextul în care Rusia a refuzat luni să prelungească acordul mediat de ONU care a permis Ucrainei să îşi exporte cerealele pe Marea Neagră.

O declarație comună ca o listă de târguieli

Prima zi a summitului între UE şi Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) a fost dedicată afirmării unor legături intercontinentale consolidate. Dar discuţiile nobile au alunecat repede în gol, în timp ce negociatorii UE încercau să convingă ţările din America Latină să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina, arată Politico. În ciuda mai multor runde de negocieri pentru o declaraţie comună la care liderii să subscrie, luni seara încă nu se ajunsese la un acord, unii oficiali temându-se că summitul de două zile ar putea să nu producă în final nicio declaraţie comună.

„Confirm că încă mai discutăm textul comunicatului. Şi asta înseamnă ceva. Înseamnă că ne dorim de ambele părţi un text ambiţios”, a declarat luni după-amiază preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o încercare de a limita daunele.

Un diplomat european a declarat la finalul reuniunii de luni că „negocierile vor continua până la linia de sosire”. Dificultăţile pe marginea textului „nu pun summitul în pericol - deocamdată”, a adăugat diplomatul citat de Politico.

Eşecul de a ajunge la un acord asupra unei declaraţii comune ar da o lovitură credibilităţii UE într-un moment în care aceasta încearcă să unifice vocea la ONU şi în afara acesteia în sprijinul Ucrainei. De asemenea, Bruxelles-ul încearcă să redevină cel mai bun prieten cu America Latină, în faţa unei Chine asertive care câştigă cotă de piaţă pe cealaltă parte a Atlanticului.

„Dacă Rusia ar depune armele, ar fi pace. Dacă Ucraina şi-ar depune armele, nu ar mai exista Ucraina”, a declarat premierul leton Krišjānis Kariņs, a cărui ţară se învecinează cu Rusia. „Poate că dintr-o zonă mai îndepărtată, nu este atât de evident de înţeles”, a adăugat Kariņš, într-o aluzie clară la adresa ţărilor CELAC.

Ultimele versiuni ale documentelor, văzute de Politico, datate 7 şi 13 iulie, au arătat că limbajul privind Ucraina a fost diluat, trecând de la condamnarea „cu fermitate” a „încălcării” suveranităţii Ucrainei de către Moscova, la doar „exprimarea îngrijorării” privind războiul din Ucraina.

Întrebat despre această întârziere, ministrul de externe din Honduras, Enrique Reina, a declarat: ”Cred că face parte din acest proces să găsim, în acest dialog, o cale de ieşire care să respecte viziunile atât ale UE, cât şi ale CELAC şi ale fiecăruia dintre membrii săi”.

Ucraina nu a fost singurul subiect controversat, proiectul de comunicat semănând cu o listă de târguieli, după ce fiecare capitală a insistat să menţioneze priorităţile naţionale, cum ar fi reparaţiile coloniale sau insulele Malvine, pentru care Argentina şi Regatul Unit - care nu mai este membru al UE - au purtat un scurt război în urmă cu 40 de ani, menţionează POLITICO.

Ucraina prezentului versus sclavia trecutului

În ciuda faptului că la summit s-a vorbit mult despre valorile comune, discuţiile privind comunicatul au evidenţiat diferenţele privind modul în care trebuie abordat războiul din Ucraina şi rolul istoric al Europei în comerţul cu sclavi, scrie, la rândul său, Reuters.

Oficialii UE spun că doresc o condamnare clară a Rusiei. Dar, în timp ce majoritatea ţărilor CELAC au sprijinit o rezoluţie a ONU din februarie care cerea retragerea imediată a trupelor ruseşti, Nicaragua a votat împotrivă, iar Bolivia, Cuba şi El Salvador s-au abţinut.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva nu şi-a repetat criticile la adresa Occidentului pentru că a oferit arme Ucrainei, dar a declarat că războiul a deturnat resurse de la priorităţi cheie din alte părţi. „Războiul din inima Europei aruncă un val de incertitudine asupra lumii şi canalizează resurse care erau esenţiale pentru economie şi programe sociale în scopuri de război”, a spus el. ”Cursa pentru arme face ca abordarea schimbărilor climatice să fie şi mai dificilă", a menţionat liderul brazilian.

Ralph Gonsalves, prim-ministrul din Saint Vincent şi Grenadine, care deţine preşedinţia CELAC, a spus că speră ca în comunicat să fie inclusă o referire la „moştenirea istorică a genocidului şi a sclaviei şi ceva în direcţia unei justiţii reparatorii”. „Acesta este un subiect asupra căruia trebuie să avem o conversaţie matură”, a spus el.

Dar unele guverne europene au fost reticente faţă de limbajul propus privind reparaţiile, au declarat diplomaţi citaţi de Reuters.

Mizele economice

Pe plan economic, UE caută să creeze noi parteneriate în domeniul energiei după ce a rupt legăturile cu Rusia. De asemenea, doreşte să reducă dependenţa de China şi să asigure minerale esenţiale pentru maşinile electrice şi pentru tranziţia mai largă către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, un lanţ de aprovizionare dominat de China.

Deşi sunt dornici de investiţii din partea UE, partenerii din CELAC doresc, în general, beneficiile economice ale procesării şi producţiei de baterii cu litiu sau de vehicule electrice, mai degrabă decât profiturile mai mici ale transportului de minerale pentru a fi procesate în altă parte.

UE face presiuni pentru încheierea unui acord comercial cu Chile, cel mai mare producător de cupru din lume şi al doilea producător de litiu. Oficialii au declarat că acesta ar putea intra în vigoare anul viitor.

UE încearcă, de asemenea, să deblocheze acordurile comerciale încheiate cu Mexicul în 2018 şi cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în 2019, deşi oficialii au minimizat aşteptările privind eventuale progrese în timpul acestui summit. (Sursa: News.ro)