Guvernul de coaliție al premierului olandez Mark Rutte a căzut după negocieri furtunoase între cele patru partide aflate la guvernare cu privire la politica privind refugiații, a anunțat vineri presa națională, citată de AFP.
„Guvernul nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a limita afluxul de solicitanți de azil. Iată ce se relatează la Haga”, potrivit site-ului postului public olandez NOS. "Acest lucru marchează sfârșitul guvernului Rutte IV", a adăugat aceasta.
Poreclit „Teflon” pentru capacitatea sa de a se menține la putere timp de 12 ani în pofida scandalurilor - devenind astfel cel mai longeviv prim-ministru din istoria Olandei -, Rutte preluase frâiele celei de-a patra coaliții în ianuarie 2022, după un record de 271 de zile de negocieri.
Dar șeful guvernului, din partidul liberal de dreapta VVD, a stârnit în ultimele zile probleme în rândul partenerilor săi de centru-dreapta, cerându-le să adopte o serie de măsuri divizorii privind primirea solicitanților de azil.
De ce s-a produs ruptura? Premierul Mark Rutte vrea cotă lunară pentru copiii refugiaților
Şeful guvernului le cere celorlalte trei partide din coaliţia aflată la putere - creştin-democraţii din CDA, centriştii liberali din D66 şi mica formaţiunea protestantă ChritenUnie - să accepte instituirea unei cote a numărului de copii provenind din zone de conflict care să poată obţine azil în Olanda.
Refugiaţii deja stabiliţi în Olanda nu vor mai fi autorizaţi să-şi aducă copiii dacă o cotă lunară de 200 de copii este deja atinsă, a cerut el.
„Potrivit lui Rutte, dacă proiectul nu este aplicat, VVD va părăsi guvernul”, informează cotidianul naţional NRC. „Este ceea ce confirmă mai multe surse din guvern”, adaugă acesta.
Dar două partide mai flexibile cu privire la imigraţie, ChristenUnie şi D66, s-au opus acestui proiect.
„Surse din ChristenUnie şi din D66 afirmă că ele erau absolut dispuse să facă mai multe eforturi cu scopul de a obţine o revizuire a sistemului de imigraţie, dar se pare că Rutte se îndreaptă în mod voluntar spre o ruptură”, scrie NOS.
1
7
