Franţa a efectuat primul test de zbor al unui planor hipersonic, o armă cu o traiectorie imprevizibilă capabilă să atingă o viteză de peste Mach 5, adică peste 6.000 de kilometri pe oră, declară surse familiare cu situația, relatează AFP și News.ro.

Presedintele Emmanuel Macron alaturi de generali franceziFoto: Ludovic Marin / Associated Press / Profimedia Images

Franţa speră ca planorul V-MAX să o introducă în clubul foarte restrâns al ţărilor care dispun de arme hipersonice ce permit, cu ajutorul vitezei şi manevrabilităţii, eludarea sistemelor de apărare antiaeriană inamice.

Războiul din Ucraina a arătat însă că nici aceste arme nu sunt infailibile și că în anumite situații sistemele de apărare pot avea succes în fața lor.

Planorul francez ar fi fost lansat luni seara dintr-o rachetă-sondă trasă de la Centrul de Testări din Landes al Direcţiei Generale a Armamentului (DGA).

Franţa a emis o nouă notificare de avertisment navigaţiei maritime şi aeriene, care acoperă un coridor de aproximativ 2.000 de kilometri, valabilă pentru perioada 26-30 iunie.

Delegatul General cu Armamentul, Emmanuel Chiva, îi informa în februarie pe deputaţi că urmează să aibă loc „demonstraţii de tehnologii prototip ale unor planoare hipersonice”.

Ce a spus Franța despre arma sa hipersonică

Programul V-MAX (”Véhicule manœuvrant expérimental”), gestionat de ArianeGroup, care fabrică rachete de tip Ariane, a fost lansat în 2019.

„Multe naţiuni se dotează (cu această tehnologie). Noi dispunem de toate competenţele pentru a o realiza. Nu mai putem aştepta”, declara ministrul apărării de atunci, Florence Parly.

Trei dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ai ONU - din care face parte şi Franţa - s-au angajat în această cursă a înarmării hipersonice prin programe la nivel naţional: Statele Unite, China şi Rusia.

Franța este însă singura dintre acestea care a mers pe ideea dezvoltării unui planor hipersonic, nu o rachetă.

„Un planor hipersonic este un lucru pe care-l dirijezi şi care atinge viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului. Obiectivul este manevrabilitatea la mare viteză. Prin asta ne vom diferenţia de o traiectorie balistică”, anunţa atunci DGA.

„Odată viteza iniţială atinsă, folosim transferuri între viteză şi altitudine pentru a urca, coborî, a merge la dreapta sau la stânga, ceea ce dă o traiectorie mai dificil de interceptat. Dacă suntem vizaţi de o apărare (antirachetă), putem opera manvre de evitare”, sublinia la momentul respectiv DGA.