Ce ar face Jens Stoltenberg dacă membrii NATO i-ar cere să rămână în continuare la cârma Alianței – Portița lăsată de secretarul general

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a lăsat joi deschisă perspectiva ca mandatul său să fie prelungit pentru a patra oară, în timp ce înalți oficiali din țările membre ale alianței au susținut în mod deschis ideea, inclusiv unul dintre potențialii săi succesori, relatează Reuters.

Mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de trei ori și ar urma să demisioneze în septembrie, după nouă ani ca secretar general al Alianței militare, care a căpătat o importanță și mai mare de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

NATO s-a străduit să găsească un succesor care să poată câștiga consensul necesar în rândul celor 31 de membri ai săi, de la Statele Unite, prin Europa, până în Turcia.

Întrebat în timpul unei vizite la Washington săptămâna aceasta dacă a fost convins să rămână, Stoltenberg a spus: „Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care trebuie să le ia această alianță, cu excepția uneia. Și acesta este despre viitorul meu. Aceasta este decizia celor 31 de aliați.”

În mod tradițional, postul revine unei personalități politice europene de rang înalt, dar nimeni nu poate ocupa postul fără sprijinul Statelor Unite, puterea predominantă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Prelungirea mandatului lui Stoltenberg ar fi susținută inclusiv de principala candidată

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a declarat anterior că nu mai vrea o prelungire a mandatului său.

Vorbind cu reporterii joi, în marja unei întâlniri a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles, Stoltenberg a insistat că în continuare nu caută o prelungire a mandatului său.

Dar el a refuzat în mod repetat să spună ce ar face dacă membrii NATO i-ar cere să rămână.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că, dacă nu există niciun semn că alianța se va uni în jurul unui succesor, el a spus că o prelungire a mandatului lui Stoltenberg ar fi binevenită.

„Dacă nu cădem de acord asupra unui candidat pentru succesiune, NATO nu se va putea descurca fără un secretar general. Așa că sunt în mod firesc în favoarea unei prelungiri, în special pentru că prețuiesc cooperarea (cu Stoltenberg)” a spus el reporterilor.

Întrebat despre o prelungire pentru Stoltenberg, ministrul finlandez al apărării Antti Kaikkonen a răspuns: „Acea opțiune nu sună rău pentru urechile mele”.

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a spus deschis că i-ar plăcea postul, însă Mette Frederiksen, premierul danez, care a fost tratată ca o candidată luată în calcul foarte serios , în ciuda faptului că a insistat că nu este o candidată, a descris ideea ca Stoltenberg să rămână ca fiind „o soluție foarte bună”.

„Îmi place foarte mult slujba mea și intenționez să o păstrez. Deci nu, nu sunt în drum spre NATO”, a spus ea pentru radiodifuzorul danez DR.

Wallace este privit ca având șanse mici, deoarece mulți membri NATO susțin că postul ar trebui să revină unui fost prim-ministru sau președinte pentru a se asigura că are influență politică la cel mai înalt nivel, în special atunci când un război face ravagii în pragul alianței.

Multe țări NATO au insistat, de asemenea, că este timpul ca alianța să aibă prima femeie în funcția de secretar general, îndreptând atenția asupra Frederiksen, un social-democrat care a devenit cel mai tânăr prim-ministru al Danemarcei în 2019 și a fost realeasă anul trecut.

În timp ce unele țări, în special din Europa de Vest, au semnalat sprijin pentru Frederiksen, altele și-au exprimat nemulțumirea pentru că Danemarca nu atinge obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Iar unii, în special în Europa de Est, s-au plâns că va fi al treilea șef NATO la rând care provine dintr-o țară nordică.